Prin firea sa Dumnezeiesc-omenească, Biserica este, fără îndoială, un organism fără asemănare în lumea pământească. În această fire a ei este și sfințenia ei. De fapt, ea este atelierul Dumnezeiesc-omenesc al sfințirii oamenilor, și al sfințirii prin oameni, a celorlalte zidiri.

(Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă și Ecumenismul, Editura Mănăstirea Sfinților Arhangheli – Petru Vodă, 2002, p. 66)