Înaintea ochilor lui Dumnezeu, cel căsătorit este la fel cu cel necăsătorit, ajunge să trăiască poruncile lui Dumnezeu, ajunge să trăiască viaţa lui Dumnezeu. Fecioria, neagoniseala, care sunt virtuţi ale monahului, se află înlăuntrul inimii omului. Poate cineva să fie fecior cu trupul iar în suflet să fie ca o desfrânată stricată de patimi şi de răutăţi. Poţi să ai blocuri întregi, iar lăuntric să fii liber de materie şi să trăieşti ca un neagonisitor. Poţi, însă, să fii sărac şi să trăieşti ca un agonisitor. Nu mulţimea bunurilor îl face pe om agonisitor sau neagonisitor, ci alipirea inimii de ele.

(Ne vorbeşte Părintele Porfirie, Editura Bunavestire, p. 266-267)