Bursierul Ammar Awad, puntea spiritualității dintre Siria și România

Reflecții

Bursierul Ammar Awad, puntea spiritualității dintre Siria și România

A reușit să depășească toate provocările întâlnite aici și spune că frumusețea celor șase ani petrecuți la Iași a depășit totul, că bucuria este mai mare decât dificultatea. Îi este recunoscător lui Dumnezeu pentru acest dar, căci prin această oportunitate i s-au deschis multe orizonturi. 

Dacă nu l-ai fi cunoscut pe Ammar Awad înainte, ai fi zis că este român nativ. Te-ar fi păcălit de la primele cuvinte rostite în limba română. Doar fizicul oriental ar fi dat de bănuit și un accent subtil, pe alocuri. Ammar are 34 de ani și provine din Wadi al-Nasara, o zonă muntoasă din vestul Siriei ce aparține de orașul Homs, cunoscut în istorie sub denumirea de Emesa sau orașul Sfântului Roman Melodul. A ajuns în România printr-o bursă de studiu în 2017, în prezent fiind doctorand al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, secția Teologie Liturgică. Acum se află în anul al IV-lea de studii, iar până la susținerea tezei de doctorat mai are de parcurs un an și jumătate de cercetare intensă.

Prin Programul Educațional „Bursierii Sfintei Parascheva”, implementat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Ammar beneficiază de bursa lunară de studiu „Sfântul Ciprian din Cartagina” pentru studenții străini.

Arhitectura drumului către Hristos 

Chiar dacă a ales, în primă fază, să studieze arhitectura și nu teologia, Ammar s-a simțit mereu atras de biserică. Întrucât orele de religie de la școală nu erau suficiente și reprezentative, ele înglobând toate confesiunile zonei, participa suplimentar la ore de cateheză ortodoxă. Biserica i-a apropiat, astfel, pe tineri de Sfânta Liturghie și de trăirea credinței, organizând activități săptămânale și tabere de vară pentru aceștia: „Biserica nu este doar pentru cei mai în vârstă, este pentru toată lumea. Mai ales pentru tineri”, spune el. La rândul lui, Ammar a ajuns să îi învețe pe copiii locului tainele ortodoxiei, experiență care i-a dovedit, încă o dată, cât de mare nevoie are Siria de slujitori ai Bisericii.

În plus, simțea o atracție deosebită pentru muzica psaltică pe care o și cânta adesea. În 2010, a susținut un concert de psaltică la Mănăstirea Maicii Domnului din Balamand, Liban, alături de corul eparhiei din Homs, ocazie prin care ajunge să viziteze, pentru prima oară, și Facultatea de Teologie din același oraș, singura din lume în care se predă teologia ortodoxă în limba arabă. În urma acestei vizite, a simțit că acolo era locul lui și că acolo se va reîntoarce: „Nu mi-a părut rău niciodată că am pierdut arhitectura, pentru că simt că am câștigat ceva și mai mare, și mai important, să slujesc Biserica lui Hristos”, sintetizează acesta. Astfel, după visul de a construi lumea, absolvind arhitectura, Ammar a decis să se construiască pe sine prin teologie. 

Frați întru credință

Ammar este cel mai mic dintr-o familie ortodoxă cu trei frați, toți crescând înconjurați de biserică. Fratele cel mai mare locuiește în Siria, aproape de părinți, iar cel mijlociu, care a absolvit teologia ortodoxă la Universitatea din Balamand, s-a dedicat preoției în Suedia după ce a slujit câțiva ani acasă. Exemplul regăsit în familie a fost cu adevărat puternic, încât Ammar a simțit că dorește să urmeze și el drumul preoției: „M-a inspirat. După ce a început să studieze teologie, am vrut și eu să merg pe calea lui”.

Sfânta Parascheva, „Maica ce l-a primit în străinătate”

Încă din timpul studenției la cea de-a doua facultate în Liban, Ammar plănuia ca, pe viitor, să studieze în străinătate, însă nu porniseră niciun demers în acest sens. Visul lui era să învețe o limbă nouă pentru a putea traduce cât mai multe cărți religioase în limba arabă. În ultimul an de studii acolo, Decanul Facultății de Teologie i-a sugerat să continue ciclurile de masterat și doctorat în România, la specializarea de liturgică.

Această oportunitate i-a fost prilejuită și de prof. univ. dr. pr. Viorel Sava, conducătorul Școlii Doctorale Teologice de la Iași, care, aflat într-o vizită la Facultatea de Teologie din Balamand pentru a ține câteva cursuri de liturgică în 2016, a organizat și o scurtă excursie în Cedrii Libanului împreună cu o parte dintre studenți. Acolo i-a povestit lui Ammar despre frumusețea României, cultura tradițională românească, dar și despre trăirea ortodoxiei specifică locului. „Mi s-a părut că există o comoară ascunsă aici. Întâlnirea cu părintele Sava a născut în mine dorința de a veni în România. După ce am obținut această bursă, tare m-am bucurat că visul meu s-a împlinit”, povestește Ammar. Despre România a mai cunoscut câte ceva și din puținele cărți traduse în arabă ale părintelui Ilie Cleopa, o figură foarte respectată și cinstită în comunitatea creștină din Siria. 

Cu ajutorul unei burse de studiu și prin grija Părintelui Mitropolit Teofan, Ammar a ajuns, astfel, în Iași, sub ocrotirea Sfintei Parascheva, „Maica ce l-a primit în străinătate”, așa cum o numește el. 

Ajuns aici, prima oprire a fost la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, loc ce l-a impresionat profund prin pictura bizantină și cântarea îngerească de la Sfânta Liturghie: „am simțit că am ajuns într-o bucată de rai”, își amintește el. A descoperit apoi frumusețile orașului, dar și ale liturgicii, o specializare pe care o găsea destul de dificilă: „am înțeles, apoi, că în liturghie se află frumusețea și inima creștinismului”. 

A învățat limba română în doar nouă luni

Pentru Ammar, limba a fost prima provocare cu care s-a întâlnit aici. Asemenea tuturor bursierilor străini veniți să studieze teologia la Iași, el a început prin a învăța timp de un an limba română la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. La început, complexitatea limbii l-a copleșit, iar la cursuri era tot mai supărat, neînțelegând conjugarea verbelor și de ce există mai multe excepții decât reguli. Nimic nu i-a dărâmat, însă, motivația. A urmat și trei luni de cursuri intensive de limbă română sub îndrumarea unui părinte de la Mănăstirea Putna, a citit mult și a conversat cu noii prieteni nativi. 

După nouă luni, spre uimirea tuturor, vorbea deja fluent într-o limbă cu totul nouă pentru el: „Nu a fost așa de greu. Învățarea limbii române mi-a dat această speranță și putere că pot. Până atunci, nu eram sigur de asta”. Acum vede limba română ca pe un pod între Biserica Antiohiei și Biserica Ortodoxă Română. Această reușită l-a motivat să învețe și alte limbi, precum greaca și siriaca, pentru a traduce cât mai multe cărți duhovnicești în arabă. Deși a avut un progres incredibil de rapid, Ammar crede în puterea consecvenței: „Pentru orice talent, în orice zi în care nu faci progres, nu rămâi locului, ba chiar dai înapoi”. 

Putna, locul de suflet

Când a fost întrebat care este locul lui favorit din România, Ammar a răspuns fără ezitare: Putna! Acolo l-a dus și pe fratele său, preotul Iosif, care a venit să-l viziteze în 2019. Iosif a fost surprins de vitalitatea locului și de harul rugăciunii părinților. În schimb, pe Ammar l-au atras colindele din perioada Crăciunului, căldura și iubirea creștină cu care a fost primit la mănăstire la doar două luni după ce a ajuns în România. Pentru el, Putna este un lăcaș al învățării, unde poate simți dragostea și grija arătată pentru ceilalți, lucru care l-a făcut să se simtă ca acasă: „Când am observat această iubire a aproapelui, mi-am dat seamă că am modele de la care pot învăța și crește duhovnicește. De aceea, mi s-a lipit inima de acest loc”. Acum, acolo își găsește liniștea și inspirația pentru a-și pregăti lucrarea de doctorat. 

Impresii după șase ani în România

Cât despre experiența culturii românești, Ammar mărturisește zâmbind că nu este un mare fan al pilafului sau al răciturii, dar îi plac, în schimb, sarmalele și ciorba rădăuțeană. Pe lângă felurile de mâncare, altceva l-a atras la cultura noastră și, implicit, la poporul român: iubirea pe care o manifestă față de valorile și tradițiile populare care se transmit din generație în generație, evlavia deosebită care nu se regăsește în multe locuri, mozaicul de influențe care au contribuit la identitatea noastră și deschiderea față de diferit. 

A reușit să depășească toate provocările întâlnite aici și spune că frumusețea celor șase ani petrecuți la Iași a depășit totul, că bucuria este mai mare decât dificultatea. Îi este recunoscător lui Dumnezeu pentru acest dar, căci prin această oportunitate i s-au deschis multe orizonturi. 

Speranță pentru viitor

Ammar are două planuri de viitor: să își termine teza de doctorat și să se întoarcă acasă, în Siria. El crede că Dumnezeu îi va călăuzi pașii și îi va oferi direcția potrivită în viață: „Unde îmi va fi rânduit să slujesc, acolo merg. Am încredere că Dumnezeu ne dă cele bune și cele de folos”. Își propune să țină legătura cu România și să descopere și altora comorile limbii române. 

În Siria, ortodoxia a supraviețuit printr-o „minune dumnezeiască”, cum o numește Ammar. Chiar dacă au trecut prin multe conflicte și perioade dificile, creștinii ortodocși de acasă au rezistat. „Acum oamenii se bucură de trei ore de curent pe zi. În urmă cu o lună, aveau doar 30 de minute pe zi. Nu mai vorbim de sărăcie și multe alte crize, dar dacă rămâi o săptămână acolo, obișnuit cu traiul european, simți că îți pierzi timpul și viața. Printre atâtea dificultăți, trece ziua încercând doar să le depășești”. Cei mai mulți aleg să plece din țară în căutarea unei vieți mai bune pentru ei și familiile lor. „Cu darul lui Dumnezeu, într-o bună zi, o să treacă și această criză cum a trecut și pandemia. În România, câți ani ați răbdat până a trecut comunismul? 50 de ani ați răbdat și ați rămas. Noi vă avem ca model să mai răbdăm și să mai rămânem în țara noastră”, încheie Ammar cu o notă de speranță în glas. 

Bunătatea nu cunoaște granițe

Bursierii străini susținuți de Mitropolia Moldovei și Bucovinei își găsesc în comunitatea noastră bucuria, suportul și încurajarea de care au nevoie. Prin donațiile oferite, construim poduri care să elimine distanțele, iar fiecare gest de generozitate este un pas mai aproape spre desăvârșirea vocației pe care și-au ales-o. 

Îi poți sprijini și tu în călătoria către cunoaștere și slujire printr-o bursă lunară! 

Donațiile se pot face online pe https://fiideajutor.ro/doneaza, detalii: Bursa „Sfântul Ciprian din Cartagina” pentru studenții străini. 

Se poate contribui și prin virament bancar:

RON: RO27 BACX 0000 0030 1057 8064

EUR: RO70 BACX 0000 0030 1057 8066

USD: RO43 BACX 0000 0030 1057 8067

Banca: UniCredit Iași

Titular cont: Arhiepiscopia Iașilor

Detalii: BURSĂ STUDENȚI STRĂINI

Cod SWIFT: BACXROBU BICT: BACXROBUXXX

(Cătălina Țofei, Iasmina Naiță)