Când cineva este bolnav, atunci trebuie să fie cu și mai multă luare-aminte la mărturia conștiinței
Când cineva este bolnav, atunci trebuie să fie cu și mai multă luare-aminte la mărturia conștiinței, ca să-și slobozească sufletul de toată osânda, ca nu cumva ajungându-l sfârșitul vieții să se căiască în deșert și să se tânguiască veșnic.
(Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol. V, p. 128)
Ce folos este ca trupul să fie deșert de bucate, iar sufletul a-l umple de păcate?
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro