Agricultorul seamănă şi seceră. Tot aşa şi creştinul are semănatul şi secerişul său. La agricultor, spicul ia fiinţă din sămânţă; tot aşa şi la creştin, spicul se naşte din semănarea cuvântului duhovnicesc al lui Dumnezeu. Agricultorul are spice de secară, de grâu, de orz ş.a. Iar spicele creştinului sunt: pocăinţa, întristarea după Dumnezeu, suspinarea, lacrimile, rugăciunea, recunoştinţa, cântarea, faptele milosteniei, răbdarea ş.a. Aceste spice duhovniceşti se nasc din semănarea cuvântului dumnezeiesc în inima omului.

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008, p. 92)