Ce lecție pilduitoare avem de la spălătoreasă! Și câți alți slujitori ascunși ai lui Dumnezeu, adevărați slujitori, mai sunt pe lume? Iar noi? Foița de staniol are ceva special, este netedă... dar de-o atingi cu mâna, e moale, slabă, de nimic. Câte mistere are viața! Și cât de tainică este calea mântuirii! Și cât de mult trebuie să priveghem, să ne stoarcem inima și să scoatem de acolo toată murdăria! Doamne, ajută-ne!

Toate neputințele sunt omenești! Dar să sfârșim cu treburile începute și să ne apucăm de ceea ce este mai important pentru noi. Există oameni care așa s-au statornicit întru Domnul, încât, în pofida faptului că sunt implicați în multe treburi, continuă să rămână cu Domnul. Căci toată viața noastră este toarcerea unui singur caier. Totul se înfășoară, se înfășoară și se formează un mare ghem. În lumea de apoi, întreg acest ghem va fi desfăcut... Vor cerceta cu de-amănuntul calitatea firului – în arșini, pătrare, verșoci (n.r. unități de măsură). Cine a tors, va sta și va aștepta cu frică să afle ce vor spune în cele din urmă: este bine sau este rău?

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Învățături și scrisori despre viața creștină, traducere de Elena Dulgheru și Richard Sârbu, Editura Sofia, București, p. 27)