Catedrala „Sfânta Treime” din Arad – o bucurie pentru Centenarul Marii Uniri din 1918
Sfinţirea picturii Catedralei Arhiepiscopale „Sfânta Treime” din Arad, în acest An Centenar 2018, când celebrăm Mare Unire a tuturor românilor într-un stat unitar, este în acelaşi timp un act de cult şi un moment de cultivare a recunoștinței pentru făuritorii Marii Uniri. Este totodată un moment istoric, plin de semnificație duhovnicească, menit să evidenţieze alte momente istorice, cultivând astfel comuniunea între generaţii.
Este semnificativ și faptul că în anul acesta municipiul Arad sărbătorește 990 de ani de la prima atestare documentară a regiunii (1028-2018), precum şi 940 de ani de atestare documentară a cetății (1078-2018). Vechimea dreptei credinţe în aceste ţinuturi româneşti are însă începuturi mult mai vechi, din vremea sfinţilor daco-romani sau străromâni (secolul 4).
Între figurile proeminente ale neamului românesc, care au pregătit şi înfăptuit Marea Unire de la 1918, personalitățile arădene, precum Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu sau episcopul ortodox al Aradului, Ioan Ignatie Papp, ocupă un loc de cinste, fiind socotiți corifei ai Marii Uniri.
Aradul, ca cetate a Marii Uniri, a format un adevărat nucleu de intelectuali români, care au înţeles că libertatea românilor din Transilvania se poate realiza doar prin unirea lor cu Regatul României.
Uniți în jurul unor personalități de seamă, precum Vasile Goldiş, care a fost secretar eparhial al Episcopiei Aradului, patriot vizionar şi om de înaltă cultură, considerat de Octavian Goga „Părinte al Patriei”, arădenii au desfășurat o perseverentă activitate națională, cu iniţiative de mare însemnătate pentru realizarea dorinței de unitate națională românească.
Din rândul marilor ierarhi ortodocși români din Arad se distinge Episcopul Ioan Ignatie Papp (1903-1925), numit şi episcopul Marii Uniri, care, în acea perioadă avea şi calitatea de Locțiitor de Mitropolit al Transilvaniei (octombrie 1918 – mai 1920).
El a rămas în istoria Episcopiei Aradului atât pentru activitatea desfășurată în apărarea școlilor confesionale românești, de o valoare excepțională pentru promovarea conștiinței naționale în Transilvania, cât şi pentru atitudinea sa fermă împotriva politicii de oprimare a românilor şi de maghiarizare forțată a lor.
După intrarea României în Primul Război Mondial, în anul 1916, Episcopul Ioan Ignatie Papp al Aradului a intervenit în repetate rânduri pe lângă autorităţile de la Budapesta şi Viena pentru eliberarea din închisori a preoților şi învăţătorilor români, întemnițați fără anchetă în închisorile de la Cluj, Aiud, Sibiu, Brașov, Timișoara, Făgăraș, Oradea, Seghedin, în condiții inumane și un tratament discriminatoriu.
Episcopul Ioan Papp al Aradului şi Episcopul Miron Cristea al Caransebeșului au fost primii ierarhi din Transilvania care, în 8 noiembrie 1918, la Arad, au semnat adeziunea de recunoaștere a Consiliului Național Central Român, autoritate având funcția de reprezentant şi conducător politic al națiunii române din Ungaria și Transilvania, urmând să pregătească Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia şi proclamarea Unirii Transilvaniei cu România.
Astfel, în calitate de Locțiitor de Mitropolit al Transilvaniei, Episcopul Ioan Ignatie Papp al Aradului a organizat la Arad, în zilele de 8-10 noiembrie 1918, două Sinoade mitropolitane, care au votat pentru dobândirea autonomiei bisericești, autodeterminare românească în Transilvania, precum și unirea cu România.
La 20 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central a anunțat convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
Episcopul Ioan Ignatie Papp al Aradului a fost desemnat copreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, împreună cu Gheorghe Pop de Băseşti şi episcopul greco-catolic de Oradea, Demeter Radu.
În dimineața zilei de duminică, 1 decembrie 1918, în fața altarului bisericii ortodoxe din Alba Iulia, înainte de începutul Marii Adunării Naționale, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Episcopul Aradului, Ioan Ignatie Papp. El a modificat obișnuita încheiere a Sfintei Liturghii, adăugând la cuvintele: „Cel ce a înviat din morți”, cuvintele: „și a înviat astăzi și neamul nostru românesc, Hristos adevăratul nostru Dumnezeu…”, subliniind astfel că Marea Unire era o înviere, o biruinţă şi o bucurie sfântă a poporului român.
Ierarhii Episcopiei Aradului, împreună cu clerul și credincioșii mireni din această parte a țării noastre au luptat neîncetat pentru apărarea credinței ortodoxe şi păstrarea identității naţionale prin cult, cultură, educație și slujire socială.
În urmă cu 10 ani, în anul 2008, împreună cu un sobor numeros de ierarhi, preoţi şi diaconi, am sfinţit altarul noii Catedrale „Sfânta Treime” din Arad, aceasta fiind prima Catedrală episcopală ortodoxă din România, construită după anul 1989.
Evenimentul de astăzi, al sfinţirii veşmântului pictural al Catedralei Arhiepiscopale din Arad, ne ajută să înțelegem că icoana ortodoxă este chemare la rugăciune şi sfințenie, la comuniune cu Dumnezeu şi cu oamenii. Redescoperirea semnificației profunde a iconografiei şi spiritualității ortodoxe contribuie la reînnoirea efortului misionar de comunicare a Evangheliei iubirii lui Hristos pentru lume şi a comuniunii vii cu El şi cu toţi sfinții, deoarece rostul vieţii noastre trecătoare pe pământ este pregătirea pentru viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.
Cu prilejul acestor evenimente sfinte şi solemne de la Arad, felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, pe Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Emilian Crişanul, autoritățile de stat centrale și locale, pe toţi clericii şi credincioşii arădeni, precum și pe toți cei prezenți la această sărbătoare.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să ocrotească această nouă Catedrală şi să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire tuturor ctitorilor, slujitorilor, închinătorilor şi binefăcătorilor ei.
Cu aleasă preţuire şi părinteşti binecuvântări,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
