Ce se întâmplă în pocăinţă?
Uitaţi-vă câţi oameni împrejurul nostru sunt inconştienţi de păcat, dar şi noi ieri-alaltăieri, trăiam păcatul şi noi nu ştiam că-i păcat. De câte ori n-am auzit: O, Părinte, nu ştiam că ăsta-i păcat!
Ce este pocăinţa? Iarăşi un lucru ce nu se înţelege drept astăzi. Pocăinţa nu este numai o părere de rău şi o “miorlăială” pentru nişte răutăţi pe care le-am făcut, pocăinţa este dinamica spre viaţa vecinică. Părintele nostru duhovnic, Părintele Sofronie – şi dacă vă uitaţi, în armonie cu toată filocalica – spune că este începutul autenticei contemplări. Ce se întâmplă în pocăinţă? Uitaţi-vă câţi oameni împrejurul nostru sunt inconştienţi de păcat, dar şi noi ieri-alaltăieri, trăiam păcatul şi noi nu ştiam că-i păcat. De câte ori n-am auzit: O, Părinte, nu ştiam că ăsta-i păcat! Sau eu, cândva, n-am ştiut că ăsta-i un păcat, decât când am văzut într-o rugăciune, sau în întrebările acelea din Molitfelnic.
Deci, conştientizarea păcatului. Dar conştientizarea nu este numai lucrul acesta faptic. De câte ori ai încercat să convingi pe cineva că ăsta nu-i lucru bun, ăsta-i un păcat, şi nu te-a crezut! Şi ce se-ntâmplă când începe să te creadă? Ce se întâmplă când eu conştientizez că un lucru a fost păcat? Încep să văd întunericul în care sunt. Şi ce îmi arată acest întuneric, decât că e prezentă o lumină pe undeva în viaţa mea!
(Ieromonahul Rafail Noica, Cultura Duhului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, p. 125)
Dumnezeu nu ne poate mântui fără voia noastră
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro