Aceste versete alcătuiesc primul rând de Mărimuri şi sunt de origine rusească, fiind atribuite şi după unele suprascrieri ale Psaltirii şi Catavasierului, Fericitului Macarie.

De remarcat este şi contribuţia imnografului român din secolul al XIV-lea, Kyr Filotei Monahul, care este autorul Pripelelor, ce reprezintă de fapt un al doilea rând de Mărimuri, care se cântă însă, doar la unele sărbători şi încep de regulă cu Veniți toți credincioșii... De obicei sunt alese câte şase stihuri pentru fiecare sărbătoare şi reprezintă o particularitate a ritului românesc şi slav, întrucât grecii nu le au.

Ideea exprimată în textul Mărimurilor era concretizată odinioară în ritualul scoaterii şi închinării icoanei sfântului sau a praznicului respectiv, ritual care avea loc în timpul cântării Mărimurilor şi care se mai păstrează încă în unele mănăstiri, când se face priveghere.