Durerea toracică este unul dintre cele mai frecvente simptome de solicitare a asistenţei medicale. Multiple cauze pot provoca senzaţia de durere în piept. Majoritatea durerilor toracice nu sunt de origine cardiacă şi nu sunt expresia unei afecţiuni severe. Cauzele cardiovasculare de durere toracică sunt însă primele la care ne gândim, deoarece sunt potenţial ameninţătoare de viaţă şi necesită îngrijire medicală imediată!

Cauze de durere toracică care necesită îngrijire medicală de urgenţă:

• infarctul miocardic acut şi unele forme de angină pectorală;
• embolia pulmonară (prezenţa unui cheag de sânge în arterele pulmonare);
• disecţia aortei (ruptura în peretele celui mai mare vas din organism);
• traumatisme grave ale toracelui.

Alte cauze de durere toracică:

• afecţiuni pulmonare (pneumonia, bronşita);
• afecţiuni gastroesofagiene;
• afecţiuni musculoscheletale;
• anxietatea.

Angina pectorală se manifestă prin durere în piept, care apare adesea din cauza efortului fizic şi dispare în stare de repaus. Aceasta este caracteristica principală a crizei de angină pectorală. Criza apare din cauza unui deficit de oxigen determinat de îngustarea unei artere coronare, care are rolul de a hrăni cu sânge miocardul (muşchiul cardiac). Cauza cea mai frecventă a acestor îngustări (stenozări) este ateroscleroza – formarea în interiorul vaselor a unor depuneri de lipide (grăsimi) care se organizează în „plăci de aterom“.

Angina pectorală este resimţită de obicei ca o senzaţie de presiune, greutate, apăsare, constricţie la nivelul sternului, în profunzime. Durerea poate iradia şi în alte zone: spre zona cervicală anterioară, în umeri, în membrele superioare (în ambele braţe sau doar în braţul stâng, uneori până la nivelul ultimelor două degete de la mâna stângă), în spate sau la nivelul dinţilor şi al maxilarului inferior.

Iniţial, durerea se declanşează la eforturi mai mari: mersul mai rapid, urcarea câtorva etaje, căratul de greutăţi. Durerea toracică poate fi determinată şi de expunerea la temperaturi scăzute, situaţii conflictuale, abuz alimentar. În timp, durerea apare la eforturi din ce în ce mai mici: urcarea câtorva trepte, mersul obişnuit, efortul de îmbrăcare.

O criză de angină pectorală durează între trei şi cinci minute. Durerile cu durată foarte scurtă (câteva secunde) – nu sunt de obicei angină pectorală, ci dureri de origine musculoscheletală, dureri cu caracter „funcţional“ – care apar fără o boală organică. O durere toracică prelungită (peste  30 de minute, fără perioade de acalmie),  necesită o evaluare medicală specifică.

Electrocardiograma reprezintă prima investigaţie ce trebuie efectuată în cazul unei suspiciuni de angină pectorală.  Electrocardiograma reprezintă înregistrarea activităţii electrice a inimii. În multe cazuri, electrocardiograma este normală, dar acest lucru nu exclude diagnosticul de angină pectorală. La această categorie de pacienţi se va recomanda efectuarea unui test de efort (testul la covorul rulant sau cicloergometru). Pe parcursul efectuării testului de efort, pacientul este monitorizat (ECG, tensiune arterială). Dacă apar modificări ale electrocardiogramei efectuate în timpul efortului, testul este considerat pozitiv, acest lucru confirmând prezenţa unei boli a arterelor coronare. Ulterior medicul curant va decide necesitatea efectuării unei alte investigaţii, coronarografia. Coronarografia este o metodă invazivă ce permite vizualizarea directă a arterelor coronare (arterele ce irigă muşchiul cardiac). Coronarografia este necesară pentru a vedea exact locul şi severitatea îngustării arterelor coronare, lucru foarte important pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Pentru pacienţii cu angină pectorală există mai multe opţiuni terapeutice:

• tratamentul medical (care include, în afară de administrarea unor medicamente, şi modificarea stilului de viaţă);
• tratamentul intervenţional (angioplastia coronariană);
• tratamentul chirurgical (by pass-ul aortocoronarian).

Tratamentul optim depinde de mai mulţi factori: vârsta pacientului, severitatea afectării arterelor coronare, comorbidităţile asociate, preferinţa pacientului.

Tratamentul medical este permanent şi include medicamente care ameliorează simptomatologia şi calitatea vieţii, îmbunătăţesc performanţa cordului, cresc durata de supravieţuire şi diminuează riscul de infarct miocardic acut.

În practica medicală, pentru tratamentul anginei pectorale, sunt utilizate următoarele clase de medicamente: betablocantele, blocantele canalelor de calciu, nitraţii, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, statinele, antiagregantele plachetare, medicaţia metabolică.

Indiferent de tipul de tratament ales (medical, intervenţional, chirurgical) există măsuri terapeutice asociate cu efect de diminuarea a bolii coronariene aterosclerotice şi evitarea unui infarct miocardic acut. Aceste intervenţii constau în tratarea factorilor de risc cardiovascular asociaţi:

• sistarea fumatului;
• efort fizic regulat, conform toleranţei;
• evitarea suprasolicitărilor psihice;
• scăderea ponderală;
• tratamentul adecvat al hipertensiunii arteriale;
• tratarea dislipidemiei;
• tratamentul diabetului zaharat;
• adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Dr. Nicoleta Dima oferă consultații pe specialitatea medicină internă la Policlinica Providența din Iași și cu bilet de trimitere de la medicul de familie având program de luni până vineri, de la ora 16:00. Programările se pot face la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940, 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa: programari.policlinica@providentamedical.ro.