Vizitiul Timotei îşi amintea nu numai că a adus la Părinte mulţime de popor, ci uneori transmitea cereri şi întrebări la care Stareţul răspundea fără întârziere. Odată, un vecin i-a spus lui Timotei: „Vreau să mă despart de nevastă, întreabă-l pe Părintele, ce va spune”. Timotei a promis să-l întrebe, dar a uitat. Când s-a întors, vecinul aştepta să-i dea răspunsul. Timotei i-a spus: „În afară de Dumnezeu nimeni nu poate şti. Dar ce a spus Domnul? El a spus: «Ceea ce Dumnezeu a unit omul să nu despartă». Iar când Mântuitorului I-au spus că Moise permitea despărţirea, El ce a răspuns? «Pentru învârtoşarea inimii voastre, v-a dat voie Moise să lăsaţi pe femeile voastre»”.

În ziua următoare, Timotei vine la Stareţ, i se închină până la pământ şi se căieşte: „Părinte, am greşit. Iată, aşa şi aşa i-am spus vecinului, dar pe Sfinţia Voastră nu v-am întrebat”. Stareţul îi răspunde: „Bine i-ai spus, părinte Timotei, i-ai spus ceea ce trebuie”.

(Starețul Nectarie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 90)