Când cineva merge cu diavolul, cu viclenii, Dumnezeu nu binecuvântează lucrurile lui. Ceea ce fac oamenii cu viclenie, nu reușește. Poate să se vadă până la o vreme că înaintează, dar în cele din urmă, vă cadea grămadă. Cel mai important este să pornească cineva de la binecuvântarea lui Dumnezeu în tot ceea ce face. Atunci când omul este drept, are pe Dumnezeu de partea lui. Și dacă mai are și puțină îndrăzneală la Dumnezeu, atunci face și minuni. Când cineva pășește având ca îndreptar Evanghelia, i se cuvine ajutorul dumnezeiesc. Unul ca acesta călătorește cu Hristos. Și cum să nu i se cuvină ajutorul dumnezeiesc? Toată temelia aici este. De aici încolo să nu se teamă de nimic. Ceea ce are valoare, este ca Hristos, Maica Domnului și Sfinții să se odihnească în fiecare lucrare a noastră și atunci vom avea binecuvântarea lui Hristos, a Maicii Domnului și a Sfinților, iar Sfantul Duh Se vă odihni întru noi.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol. 1: Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 97-98)