În fiecare an, de Crăciun, Părintele Tihon cumpăra un hering, cu care să țină toate zilele îmbucurătoare de dezlegare la pește, de până la Botezul Domnului.

Dar coloana vertebrală a peștelui nu o arunca, ci o agăța cu o ață și, de fiecare dată când era un Praznic Împărătesc ori o sărbătoare închinată Maicii Domnului și dezlegare la pește, fierbea puțină apă într-o cutie de conservă, scufunda coloana vertebrală de două-trei ori în apă, pentru a-i da puțină aromă și apoi arunca puțin orez. Astfel făcea bătrânul dezlegare și era în zadar acuzat că mănâncă supă de pește.

Apoi atârna iar coloana vertebrală de pește într-un cui și pentru altă dezlegare, până aceasta s-a albit de tot și abia atunci a aruncat-o.