Determinare temporală şi spaţială a momentului conceperii, un simplu proces de inseminare naturală?

Dorit sau nedorit, copilul se naşte că ,,aşa a binevoit Dumnezeu”!

Conştientizarea voinţei lui Dumnezeu este principalul atribut pentru naşterea copilului.

Copilul nedorit nu apare într-un plan sufletesc, apare din îngăduinţa lui Dumnezeu şi acceptarea, la un moment dat, a situaţiei de către părinţi. Aşa ar fi abordarea clasică.

Dar orice frământare, întrebare sau calcul îşi pun stigmatul asupra dorinţei care ar veni curat, ca o împlinire a voinţei divine, a iubirii şi a vieţii.

Copilul să nu apară la curriculum vitae sau la blazonul faţă de lume. Să nu fie o modă la modă pentru activele excedentare ale familiei. Alături de casă, serviciu bun şi maşină, trebuie musai şi un copil. Dar nu mai mult, o simplă relaţie de conversie excedent – deficit.

Copilul să nu apară ca o încununare a carierei, după studii avansate şi cai putere. El nu este un activ corporal, nici perla coroanei dintr-o familie care ţine la blazon sau nume, de dragul şi semeţia lumii.

El este mititel, cu puţin micşorat faţă de îngeri!

Copilul este rodul dragostei părinţilor, spre voia şi bucuria lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului.

Copilul să nu apară într-o familie seacă de frunze şi fruct.

Iubirea nu este o simplă ocrotire. La colici fiziologice sau financiare, dezechilibrul va fi mare.

Oboseala părintelui contemporan este determinată de chinuitoarea dedicare faţă de chipul cioplit. Părintele contemporan îşi vede plăcerea şi starea de confort limitate.

Iubirea presupune jertfă, tot ce este fără jertfă este patimă, rutină, orice altceva, dar iubire niciodată.

Dacă părinţii sunt plictisţi şi obosiţi de prea multă grijă lumească, dacă sunt comozi, dacă nu mai ard mistuitor în iubire, dacă nu le mai răsare bucuria la buna vedere după ziua de muncă, copilul vine nevinovat pe lume şi va purta pe umeri un ansamblu statuar frumos la vedere, cenuşiu la simţire.

Copilul conceput şi născut într-o famile îmbătrânită de griji şi detalii la anatomia nimicului va prelua nebunia detaliului aprehensiv şi ipohondric.

Copilul să nu fie rezultat al contractului social, aşa devine o simplă dispoziţie tranzitorie.

Copilul născut acolo unde banii fac şi desfac va fi o simplă afacere. Costurile mari de timp şi bani vor dezechilibra mai devreme sau mai târziu balanţa comercială a două entităţi competitive care au avut la un moment dat o afacere comună.

Copilul conceput din greşeală va simţi povara regretelor părinţilor.

Copilul conceput şi născut în familii cu itinerarii casnice, dus la serviciu – venit de la serviciu - făcut piaţa – plătit facturile - discuţii privind împărţirea sarcinilor - tăiat frunză la câini pe tabletă va prelua lentoarea neinvazivă a familiei.

Copiii născuţi în familii plictisite şi supărate pe viaţă vor găsi substituenţi ai bucuriei şi iubirii în plăceri rutiniere sau pătimaşe. Plăcerile substituente ale bucuriei sau iubirii sunt contra naturii şi vieţii. Devenite obişnuinţe au finalitate dramatică.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi!