Dacă în lume nu vieţuiţi lumeşte, atunci nu există nici o primejdie pentru mântuire din acest punct de vedere. Câţi oameni care s-au mântuit în lume au existat şi există?! De ce să nu intraţi şi voi în rândul lor? Viaţa de familie şi cea socială nu sunt lumeşti în sine, ci sunt aşa atunci când în rânduielile acestor vieţi pătrund patimile şi satisfacerea lor. Pentru viaţa de familie şi cea socială există porunci. Dacă duceţi aceste moduri de viaţă aşa încât în ele să domnească poruncile, izgonind toate patimile, atunci viaţa familială şi cea socială nu vor fi lumeşti, ci vor fi sfinte, binecuvântate de Dumnezeu. Există atâtea căi de mântuire încât nu le putem enumera. Şi toate sunt în suflet, nu în mediul exterior. Cineva a luat asupra sa vina altuia şi a fost deportat. Iar acolo s-a trudit în mine cu smerenie până la sfârşitul vieţii... După moarte s-a adeverit că I-a fost plăcut lui Dumnezeu... Şi ce este viaţa!...

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Egumenița, Galați, p. 54)