Cum poate un absolvent al facultății de teologie romano-catolică să iubească creștinește?
Apoi, nu știu! Romano-catolicii nu sunt creștini? Sunt creștini. Atunci, să știți că dacă iubește, iubește creștinește. Creștinește, romano-catolic, dar iubește creștinește.
Apoi, nu știu! Romano-catolicii nu sunt creștini? Sunt creștini. Atunci, să știți că dacă iubește, iubește creștinește. Creștinește, romano-catolic, dar iubește creștinește. Să credeți că și un adventist iubește creștinește, când iubește ca un creștin. Nu văd aici nici o problemă. Problemă este doar dacă iubește o ortodoxă. Atunci este o problemă, care merită toată atenția, pentru că felul în care ne iubim între noi ortodocșii, când ne iubim creștinește, este foarte diferit de felul în care se iubesc cei din celelalte confesiuni, pentru că altfel ne raportăm la Domnul, altfel înțelegem și primim harul Lui și altfel Îi răspundem la iubire în Sfânta noastră Biserică. Nu spunem că felul celorlalți nu este creștinesc, ci doar că este altfel și acest altfel este foarte important pentru noi. Este atât de important încât nu acceptăm comuniunea euharistică cu ceilalți creștini. Or, dacă atunci când merg la Sfântul Potir, sunt nevoită să mă despart de cel pe care îl iubesc, oricât aș iubi, iubirea mea va avea de suferit și, în timp, această suferință poate avea consecințe grave.