har

Bucuria ascunsă a celor care se roagă

În spiritualitatea ortodoxă, totul e dătător de bucurie. Naşterea este bucurie, căci lumea este frumoasă şi Stăpânul ei este Dumnezeu; viaţa e bucurie, căci e darul lui Dumnezeu, moartea e bucurie, pentru că e poartă spre Dumnezeu. Rugăciunea duce la bucurie. Vieţuirea, şi în mijlocul lumii şi în pustiu, duce la bucurie.

Atunci când înveți să iubești, orice frică dispare!

Dacă ne luptăm, dacă ne „îndrăgostim” de Hristos, atunci dobândim harul dumnezeiesc. Întrarmaţi cu harul dumnezeiesc, nu întâmpinăm nicio primejdie, iar diavolul ne vede şi pleacă.

Originea sau instituirea Tainei Hirotoniei

„Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit și eu pe voi. Luați Duh Sfânt, cărora veți ierta păcatele le vor fi iertate, și cărora le veți ține, vor fi ținute” (Ioan 20, 21-23). Prin acest îndemn, Hristos le-a dat  Apostolilor puterea de a învăța, de a conduce și împărtăși Harul. Iar acest lucru l-a făcut Mântuitorul nu numai cu cuvântul, ci și prin suflare, adică printr-un semn sensibil. Ceea ce înseamnă că i-a instituit pe Apostoli în serviciul de slujitori ai lui Dumnezeu și prin aceasta a instituit și Taina Hirotoniei.

Care este sensul sfintelor icoane?

O lucrare și o expresie a omului nou pe care l-a creat harul lui Dumnezeu prin înomenirea Mântuitorului este și icoana ortodoxă ‒ icoana bizantină, cum se numește și cum s-a impus acest termen.

Să avem mintea trează și să învățăm să primim voia lui Dumnezeu

Să avem mintea trează și orice îngăduie Dumnezeu, să primim. Și să cădem înaintea Tronului lui Dumnezeu și al Maicii Domnului. Când le vom lucra pe toate acestea, Harul dumnezeiesc ne va întări.

Cum putem deosebi lucrarea harului de propria noastră dorinţă de bine?

Domnul este aproape! Rugaţi-vă! Există o viaţă neharică, asemănătoare celei harice. Deosebirea dintre ele constă în dispoziţia lăuntrică a inimii şi în tăria morală.

Sfintele moaşte sunt dovezi vizibile şi de netăgăduit despre lucrarea harului divin

Sfinţii care au dobândit acest mare dar de la Dumnezeu, de a nu le putrezi trupurile, au dobândit prin aceasta starea firească pe care omul a avut-o în starea originară.

Lupta dintre bine și rău se dă pentru sufletul fiecărui om

Răul îl luptă cu putere pe om şi-l sileşte la rău, iar binele îl atrage la sine prin frumuseţea sa morală; binele atrage la sine prin făgăduinţele vieţii veşnice, ca încununare a birunţei împotriva patimilor.

Dumnezeu dă darul smereniei când găseşte sufletul pregătit

Să nu mai spui „Ăsta-i mofturos, ăla-i invidios, celălalt se mânie” sau „Nu pot s-o scot cu ei la capăt”. Aşa ceva nu se cade. Nu e creştineşte, nu e ortodox. Fiindcă nu te afli deloc în iubirea lui Dumnezeu! Te-ai despărţit de fraţii tăi şi, astfel, te-ai despărţit de Harul Domnului. Dimpotrivă, să treci cu vederea slăbiciunile lor şi, fără să le imiţi, să devii una cu ei, lucrând împreună.

Cu cât ne deschidem mai mult spre Dumnezeu, cu atât El ne trimite mai multe daruri

Ori de câte ori ne apropiem de Dumnezeu, Îl vedem că așteaptă cererile noastre. Iar dacă nu scoatem nimic din izvorul cel pururea curgător al binefacerilor Sale, a noastră e întreaga vină. 

Pagini