Toate unitățile de cercetare, inclusiv cel de Cercetare Teologică, grupează personalități științifice ale comunității academice și tineri cercetători. Ele oferă cadrul de desfășurare a cercetării științifice și de formare a resurselor umane în domenii avansate ale științei.

Sibiu 100% își propune să afle principalele direcții de cercetare din orașul nostru precum și modul în care acestea ajută comunitatea sibiană. Vom discuta, pe rând, fără a avea o ordine prestabilită, cu cadrele universitare implicate în activitatea de cercetare din fiecare centru în parte.

Cercetarea științifică în cadrul Centrului de Cercetare Teologică (CCT) și a Centrului de Cercetare Ecumenică (CCES) se constituie ca o continuare și completare firească a procesului de învățământ desfășurat în cadrul Facultății de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna” din Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu.

Potrivit directorului Centrului de Cercetare Teologică, Prof. Univ. Dr. Constantin Necula, activitatea tuturor centrelor de cercetare ULBS a fost evaluată și ordonată o dată cu alegerea rectorului, Prof. Univ. Dr. Sorin Radu, și mai ales datorită prorectorului, Prof. Univ. Dr. Andrei Terian. Am stat de vorbă cu Părintele Constantin Necula despre activitatea de cercetare teologică.

Cum este structurată cercetarea teologică la Sibiu?

Facultatea noastră are două centre: Centrul de Cercetare Teologică și Centrul de Cercetare Ecumenică. Cel ecumenic a fost mutat din partea școlii de teologie luterană spre teologia ortodoxă. Timp de doi ani de zile am pregătit spațiile pentru centre. Între timp, s-au publicat cărți. Cercetarea noastră nu înseamnă că facem roboți, aselenizări, sau altceva de genul. La noi e scrisul, cercetarea pe texte vechi, editarea de carte veche.

Inclusiv studenții, doctoranzii, intră în sistemul centrului de cercetare și primesc ajutorul nostru pentru a intra în bibliotecă, pentru a putea să aibă acces în alte biblioteci. Noi, ca să putem funcționa corect, am făcut contracte de colaborare cu Arhivele Române, cu Arhiva Județeană, cu Biblioteca Astra, cu alte biblioteci din țară unde a fost nevoie, cu Institutul de Antropologie al Academiei Române, cu Institutul de Cercetare Biblică.

Ce teme principale sau direcții de cercetare abordați?

Avem patru ramuri de teologie: teologie biblică, teologie istorică, teologie practică și teologie moral-sistematică. Și atunci, pe toate cele patru ramuri, se face cercetare. Există volume specifice, de exemplu recuperarea textelor lui Zaharia Boiu, aceasta este preocuparea mea. Se mai lucrează la recuperarea textelor lui Horia Petra-Petrescu, tot în partea de teologie practică.

Pe partea de teologie sistematică, au fost făcute traduceri foarte bune din Părinții Bisericii. Colaborarea noastră mare nu merge doar cu Universitatea, pentru că suntem „copiii” Universității și trecem prin ei tot, ci este cu Arhiepiscopia Sibiului și cu Editura Andreiană, unde au fost tipărite parte dintre cărți. Colaborarea profesorilor în întregime la revistele: Revista Teologică, Mitropolia Ardealului, Studia Doctoralia, Telegraful Român, acestea sunt toate la îndemâna noastră.

Centrul de Cercetare Teologică de la Sibiu colaborează foarte mult cu cel din Pretoria, Africa de Sud

Noi am avut șansa, în Centrul de Cercetare, cu ajutorul Universității, am accesat HTS Theological Studies, din Africa de Sud, o revistă cotată ISI, unde au scris aproape toți colegii. Nu doar pentru punctaj, ci și pentru că avem o colaborare cu Universitatea din Pretoria, susținută de Părintele Decan, Prof.Univ.Dr. Daniel Buda, care a fost și cadru didactic în Pretoria. Pe baza acestei cercetări, toți membrii care au publicat articolele au devenit și membrii ai colectivului de cercetare al Universității din Pretoria. Revista este celebră în lumea universitară teologică. Primim din când în când diferite teme de cercetare de la ei și lucrăm împreună pe ele.

Vor fi conferințele Centrului de Cercetare Teologică în fiecare lună și vom avea o întâlnire Biblioteca Universității – Facultate, prin Centrele de Cercetare. Vor fi teme legate de carte, lectură de carte, redactare de carte, recenzii, prezentări de curente literare, lucruri de genul acesta, copiii sunt foarte inventivi. Nu doar carte religioasă.

O altă temă deosebit de importantă este deschiderea Facultății de Teologie. Centrul de Cercetare Ecumenică asigură deschiderea spre celelalte domenii ale cercetării teologice. Părintele Decan, Daniel Buda, a activat mai bine de 10 ani la Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB) din Geneva. Toate relațiile lui din acea perioadă, le-a folosit în sprijinul facultății. Am putut participa astfel la zeci de conferințe comune, noi avem conferință comună a Centrului cu Centrul de Misiologie din New York, cu centre din Regensburg, alte întâlniri de genul acesta. Toate trec inclusiv prin programul Centrului de Cercetare.

În plus față de fondurile venite de la Universitate, parte din activitatea Centrului este susținută financiar de către Mitropolie

De unde este finanțată activitatea Centrului?

În primul rând, de la Universitate, a fost finanțarea Institutului Hasso-Plattner. Începe să ne preocupe amenajarea spațiului, pentru că încep studenții să ne ceară voie să intre să ia cărți, să lucreze pentru licențe.

Poate că merită spus că, în ultimii trei ani, munca la cele două centre s-a organizat un pic altfel. O parte dintre colegi au publicat în reviste de valoare, internaționale. Noi, dacă am fi vrut să publicăm acolo, ar fi trebuit să plătim vreo 1.800 de euro. Totul a fost sprijinit de Universitate, s-a făcut public, a fost un număr dedicat Facultății de Teologie din Sibiu. Și Revista Transilvania a avut un număr întreg, pe care l-a oferit facultății, pentru ca facultatea să își publice cercetarea în Revista Transilvania.

Sunt suficiente fondurile?

Nu există fonduri suficiente pentru cercetare. Mare parte dintre cărțile publicate au fost făcute în acord cu Mitropolia, care ne-a sponsorizat editarea. Și participarea la o revistă, și la cealaltă este clar parte integral susținută de Mitropolie. Universitatea, în schimb, a ajutat foarte mult cercetarea internațională a Centrului: deplasări, inclusiv abonamente la baze internaționale de date pentru cercetare. Există persoane care cred că nu se face cercetare în teologie dar și aici sunt utilizabile metodele de cercetare.

„Când se aude de Facultatea de Teologie din Sibiu, toată lumea știe unde este, și pe hartă” – Părintele Necula

Ce e important, am deschis acum, am sfințit spațiile celor două centre, în 30 ianuarie, cu ocazia Sfinților Trei Ierarhi, iar acestea au fost refăcute integral. Cu această ocazie am avut o expoziție de carte veche, din colecțiile Buda și Necula. Una dintre preocupările noastre este repunerea în cultura teologilor a cărții vechi teologice. Cercetarea teologică presupune o geneză a ideilor, a gândirii.

Inclusiv faptul că o parte dintre colegii mei publică peste hotare, în reviste și cărți importante, în volume importante, arată că stăm foarte bine la capitolul acesta. De altfel, SIEPAS-ul (Sistemul integrat de evaluarea a performanțelor academice și științifice), care este un mod în care se raportează, la nivel de universitate, cercetarea, vădește că în centrul nostru se lucrează, că suntem recunoscuți la nivel internațional.

Când se aude de Facultatea de Teologie din Sibiu, toată lumea știe unde este, și pe hartă. Am întâlnit o dată un profesor arab, sirian, la Paris, știa exact de unde sunt. Oamenii știu de unde suntem nu doar pentru partea istorică ci și pentru locul unde a ajuns cercetarea azi.

Studenții Facultății de Teologie, formați în cadrul Centrului, sunt unii dintre cei mai apreciați în proiecte sociale în sprijinul comunității

Cum ajută activitatea Centrului comunitatea, în special cea sibiană?

Să spunem că toate cercetările pe pastorație, de exemplu, toate folosesc ideilor pe care le dăm după aceea Mitropoliei, pentru a putea să își fundamenteze o parte din proiecte, sau în predici și discursuri publice. Ce e mai important este că o parte dintre înfăptuirile pe care le are Biserica, vin și din faptul că există o teoretizare foarte corectă, pentru a putea fundamenta teoretic proiectele.

Sunt președintele Crucii Albastre și pentru faptul că într-o vreme am studiat pe pastorația alcoolicilor. Pot lucra la Sus Inima cu bolnavii de cancer sau oncologici și pentru că am o proiecție corectă din punct de vedere al socialului pe tema aceasta. Am tras după mine mulți studenți voluntari, și la Crucea Roșie, și la Sus Inima, și la Crucea Albastră.

Parte din voluntarii cei mai de preț sunt studenți ai noștri, care își fac practica prin modul acesta de activitate al Centrului de Cercetare. Pentru a putea să vadă cum se activează în parohie, dacă vor să facă așa ceva.

„În teologie nu ești niciodată altfel decât începător. Ești în primii ani și după 30 de ani de teologie” – Pr. Constantin Necula

Unul dintre lucrurile despre care voiam să vorbim era chiar acesta: cum și cât sunt implicați studenții în activitatea de cercetare teologică?

Ei sunt implicați în măsura în care doresc acest lucru, nu avem un procent al lor. Ce știm în mod cert este că există o parte dintre ei care își asumă inclusiv cercetarea de genul acesta.

Începând din primii ani de studiu?

În teologie nu există „primii ani”. În teologie nu ești niciodată altfel decât începător. Ești în primii ani și după 30 de ani de teologie. Cercetarea teologică arată clar că noi suntem întotdeauna la început.

În primul rând aflăm lucruri pe care le știm. Ne întărim în convingerile pe care le avem. De exemplu, un coleg de-al nostru, care a tradus un Părinte al Bisericii, Dragoș Voicu, mi-a spus după ce a publicat volumul, cât de important este că și-a întărit convingerile pe care le avea despre botez. Acolo sunt argumente fabuloase ale botezului.

Părintele Ică Junior, care este o somitate în domeniul patristic românesc, și dogmatic, și spiritual, ne aduce la îndemână zeci de texte fundamentale ale teologiei ortodoxe dintotdeauna. Sunt traduceri din Sfântul Ioan Gură de Aur și traduceri din Părinți ai Bisericii care nu sunt publicate nicăieri altundeva, decât în Revista Teologică de la Sibiu.

Sau, cercetări pe tema comunicării pastorale, a sprijinului persoanelor cu dizabilități, pe care nu le găsești oriunde. Mare parte din cercetări sunt publicate în Revista Teologică sau în Mitropolia Ardealului, revistele care reprezintă, într-un fel sau altul extinderea spre comunitate a cercetărilor de la Teologie.

Toți profesorii de la Facultatea de Teologie, inclusiv cei care implicați în Centrul de Cercetare Teologică, știu una, două, trei limbi străine

La nivelul Centrului de Cercetare Teologică, beneficiem de bibliografie adusă la zi în orice domeniu de teologie. Putem accesa în cinci minute orice, aceasta este una dintre investițiile făcute posibile prin Centrul de Cercetare. Avem colecțiile mari de cercetare în teologie, Sources Chrétiennes, Patrologia Migne, acestea sunt clasice, de acolo traduci Părinții Bisericii. Nu poți inventa alt text al Părinților Bisericii, decât acela.

Șansa noastră este că toți profesorii știu una, două, trei limbi. Studenții i-am încurajat foarte mult să mai învețe o limbă în afară de cea nativă, tocmai pentru a putea să fluidizăm cercetarea. Acest lucru se vede și se simte. Studia Doctoralia, revista doctoranzilor noștri, este la nivel bun din punct de vedere al cercetării și al frumuseții editării.

Revista Teologică este făcută ca o revistă de cercetare, publică împreună cu noi colegi din Germania, Franța, Belgia, din mai multe țări, ea nu mai e doar revista teologică a Mitropoliei Ardealului. Este și a Facultății și prin ea arată deschiderea. Pentru a putea suplini lipsa Revistei Teologice ca fiind revistă pastorală, s-a creat revista Mitropolia Ardealului, cu acordul Î.P.S. În Mitropolia Ardealului se publică articole care vizează comunitatea mică, cultura preotului, predici, discursuri, recenzii, iar în cealaltă apar materiale stricte de teologie pură, de cercetare. Cu ajutorul Centrului de Cercetare Teologică, cei care publică pot să își caute cărți.

Sursa: sibiu100.ro