Adoptarea unui stil de viaţă sănătos se poate realiza prin educaţia susţinută a populaţiei, la orice vârstă, privind efectele negative asupra stării de sănătate pe care le au alimentaţia nesănătoasă (cu exces de sare, zahăr, grăsimi), consumul exagerat de băuturi alcoolice, fumatul, sedentarismul şi stresul (acut sau cronic).

Proporţia optimă de lipide din dietă este de aproximativ 30%, cu evitarea grăsimilor de origine animală (din unt, smântână, carne grasă, produse de patiserie) şi optarea pentru cele din peşte şi a celor de origine vegetală (din nuci, uleiuri vegetale - de preferat uleiul de măsline). Proporţia optimă de glucide din dietă este de aproximativ 55%, cu evitarea alimentelor şi băuturilor bogate în zaharuri (prăjituri, bomboane, sucuri sau alte băuturi dulci). Proporţia optimă de proteine din dietă este de aproximativ 15%, cu variaţii în ceea ce priveşte sursa proteinelor de origine animală şi vegetală. Prin urmare, alimentaţia sănătoasă este săracă în grăsimi şi bogată în fibre vegetale.

Structura alimentaţiei sănătoase, pentru o persoană care realizează o activitate fizică de intensitate medie (2.000 cal/zi):

- Cereale: 6 măsuri/zi (o măsură fiind echivalentă cu 28,35 g, o felie de pâine, o cană de cereale pentru micul dejun, jumătate de cană de cereale, orez sau paste gătite).

- Legume: două căni şi jumătate/zi sau de 3-5 ori pe zi. Este de preferat să predomine legumele verzi (cum ar fi salata, spanac, varză, broccoli, păstăi, ardei, dovlecei), respectiv cele galbene (cum ar fi morcovii, cartofii). Sunt recomandate şi boabele de fasole, mazăre, linte. Legumele sunt alimente sărace în grăsimi, dar bogate în fibre şi vitamine, însă nu trebuie să uităm că unele vitamine sunt distruse prin fierbere. Legumele verzi trebuie consumate cu prudenţă de pacienţii care urmează tratament cu medicamente cu efect anticoagulant.

- Fructe: două căni/zi sau de două-patru ori/zi. Este de preferat să fie consumate fructele integrale şi nu doar sucul. Consumul de fructe trebuie să fie cât mai variat, fiind de preferat fructele proaspete sau congelate sau uscate. Fructele conservate şi siropurile au un conţinut crescut de zahăr (adică multe calorii).

- Lactate: trei căni/zi pentru adulţi (pentru copiii între 2 şi 8 ani se recomandă două căni/zi) sau de 2-4 ori/zi. Lactatele conţin o cantitate mare de calciu. Cele mai sănătoase sunt produsele degresate sau cu grăsime puţină (lapte, iaurt, brânză). Dacă o persoană nu poate consuma lapte, datorită sensibilităţii la lactoză, se recomandă alte alimente sau băuturi îmbogăţite în calciu.

- Carne (proteine animale) şi proteine vegetale: cinci măsuri şi jumătate/zi sau de 2-3 ori/zi (o măsură fiind de 28,35 g). Este recomandat consumul de carne roşie slabă, carne de pui sau de peşte, gătite dietetic (la cuptor, pe gratar sau fierte). Alimentele bogate în proteine vegetale sunt nucile, alunele, produsele din soia. Optim se recomandă mai puţină carne roşie, iar o dată sau de două ori pe săptămână să fie consumat peşte.

O dietă sănătoasă include şi recomandări legate de activitatea fizică (zilnic cel puţin 30 de minute de exerciţii pe zi sau, de exemplu, 3 km de mers pe jos, în ritm vioi).