Înainte de rânduială, stai și mergi puțin singur, adunându-ți mintea și alungând orice gând pământesc. După aceea gândește-te: Cine este Acela Căruia îi voi adresa rugăciunea? Și cine ești tu, cel care vei vorbi cu El? Dându-ți seama de micimea și de păcătoșenia ta înaintea măreției și sfințeniei Domnului, lasă zdrobirea de inimă, mustrarea de sine și frica dumnezeiască să-ți umple inima. Așa să te pregătești interior înainte să stai cu evlavie în fața Domnului! Începutul rugăciunii este buna pregătire. Și „începutul este jumătate din tot”.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viața duhovnicească, Editura Egumenița, 2004, p. 44)