Cum trebuie să ne rugăm pentru copii?

Câteodată este vorba despre sănătate, alteori despre obrăznicii, purtare rea sau răceală faţă de Biserică, faţă de cele sfinte. Să-I spunem Domnului ceea ce ne doare mai mult în acel moment şi să-I cerem să păzească, aşa cum ştie El, pe copiii noştri. Nu trebuie să-I sugerăm Domnului ce să facă, la ce şcoală să-l ajute pe copil să intre sau ce proprietăţi intelectuale să posede, ci să zicem doar: „Fie voia Ta... Văd ce se întâmplă cu fiul meu, mă doare şi nu pot să nu mă rog pentru aceasta...” 

Cum trebuie să ne rugăm pentru copii, căci am auzit că există în acest scop nişte rugăciuni speciale?

Sfinţii sunt cu toţii deosebiţi, iar rugăciunea trebuie să fie deosebită doar în sensul că o spunem cu evlavie. De aceea, nu voi vorbi acum despre nişte texte concrete de rugăciune pentru copii sau despre unele icoane ale Maicii Domnului sau despre sfinţii cărora se roagă în special părinţii pentru copiii lor. Nu voi vorbi pentru că acestea pot fi găsite în cele mai multe cărţi de rugăciuni.

Vreau să spun altceva: atunci când ne rugăm pentru copiii noştri, nu este important ce text rostim, ci felul în care ne rugăm, osârdia şi responsabilitatea noastră. Adică să nu rostim rapid o listă de nume, de obicei după soţ şi soţie pomeneşti şi pe Mărioara, Ionuţ, Tatiana, ci să stăm în faţa Domnului pentru ei, spunând ce ne doare cel mai mult. Câteodată este vorba despre sănătate, alteori despre obrăznicii, purtare rea sau răceală faţă de Biserică, faţă de cele sfinte. Să-I spunem Domnului ceea ce ne doare mai mult în acel moment şi să-I cerem să păzească, aşa cum ştie El, pe copiii noştri.

Nu trebuie să-I sugerăm Domnului ce să facă, la ce şcoală să-l ajute pe copil să intre sau ce proprietăţi intelectuale să posede, ci să zicem doar: „Fie voia Ta... Văd ce se întâmplă cu fiul meu, mă doare şi nu pot să nu mă rog pentru aceasta...” Rugându-ne, trebuie să fim cinstiţi şi responsabili.

În unele situaţii deosebite (boală, ispită, despărţire), trebuie să facem o anumită rânduială de rugăciune, mai cu osârdie, citind un canon sau un acatist. Trebuie să ne îndepărtăm pentru o perioadă în vederea acestor rugăciuni pentru copii şi să mărturisim dragostea noastră pentru ei în rugăciunea aprinsă, iar nu în citirea unor nume. Anume aceasta va primi Domnul.

(Preot Maxim Kozlov, Familia – ultimul bastion: răspunsuri la întrebări ale tinerilor, traducere din limba rusă de Eugeniu Rogoti, Editura Sophia, București, 2009, p. 235-236)

De la același autor

Ultimele din categorie