Cine sunteţi voi, cei ce staţi de faţă aici, în Sfânta Biserică?

Vai vouă, celor ce sunteţi sătui acum, zice Domnul, că veţi flămânzi; vai vouă, bogaţilor, că aţi primit mângâierea voastră (Lc. 6, 24-25).

Cine sunteţi voi, cei ce staţi de faţă aici, în Sfânta Biserică, şi luaţi aminte cu smerenie la cuvântul neputincios al unui propovăduitor lipsit de renume? Oare mulţi sunt între voi cei înţelepţi după trup, mulţi sunt cei puternici, mulţi sunt cei de neam bun? Cei mai mulţi dintre voi, cei care mă ascultaţi acum, nu sunteţi, oare, nebunii, neputincioşii şi umilii acestei lumi? Dar mângâiaţi-vă, căci pentru voi - bineînţeles, şi pentru toţi cei de neam bun care stau cu smerenie aici, de faţă — au fost rostite cuvintele Dumnezeiescului nostru învăţător, Domnului nostru Iisus Hristos: fericiţi sunteţi voi, cei săraci cu duhul, că a voastră este Împărăţia cerurilor, deoarece voi, recunoscându-vă neştiinţa duhovnicească, păcătoşenia, neputinţele voastre şi binefacerile revărsate asupra voastră de Dumnezeu, aţi venit acum şi veniţi totdeauna la biserică pentru a vă îmbogăţi duhovniceşte de la Dumnezeu, Cel bogat, pentru a primi iertarea păcatelor, sfinţirea, pacea şi libertatea sufletului, luminarea şi curăţia gândurilor, armele duhovniceşti împotriva vrăjmaşilor nevăzuţi, uşurarea sau vindecarea unei boli sau a unui necaz sufletesc, ori poate vreţi să daţi mulţumită lui Dumnezeu pentru facerile Sale de bine. Dar unde sunt oamenii vestiţi, învăţaţi, bogaţi? Foarte puţini dintre aceştia se află aici. De ce? Fiindcă mulţi dintre ei îşi spun în sinea lor: „Suntem bogaţi, ne-am îmbogăţit, şi nu ne trebuie nimic. Suntem învăţaţi, ce să mai învăţăm şi de la cine? Avem multe bunuri de tot felul, nu ducem lipsă de nimic, ce să mai cerem de la Dumnezeu? Pentru toate suntem îndatoraţi doar nouă înşine, minţii noastre, ostenelilor noastre, situaţiei noastre, locului pe care îl ocupăm în lume: pentru ce şi cui să mulţumim? Suntem păcătoşi, zic ei, e adevărat, dar cine nu păcătuieşte? Aşa a fost făcut omul, cu ce e vinovat că aşa e el?" - deşi nu a fost deloc făcut aşa, ci s-a făcut şi rămâne aşa fiindcă şi-a folosit în chip rău libertatea voinţei. Iată cum gândesc, cum judecă, cum vorbesc trufaşii acestei lumi, care s-au îngroşat, s-au îngrăşat şi s-au umplut de grăsime (Deut. 32, 15). Departe este de aceştia Împărăţia lui Dumnezeu! Vai vouă, celor ce sunteţi sătui acum, zice Domnul, că veţi flămânzi; vai vouă, bogaţilor, că aţi primit mângâierea voastră (Lc. 6, 24-25).

(Sfântul Ioan din Kronstadt, Fericirile evanghelice în viața noastră, Editura Sophia, București, 2012, pp. 18-19)

Ultimele din categorie