Să ne luptăm așadar, să ne nevoim pururea în această lume; să batem război cu vrăjmașul, să ne ostenim cu luptele; să nu ne lenevim, să nu slăbim, să nu ne întoarcem îndată, ci să ațâțăm sârguința în inimile noastre cu focul dragostei.
Precum zice Marele Vasile, cei ce se ostenesc se și cinstesc, și cununile sunt ale celor ce biruiesc. Să ne luptăm așadar, să ne nevoim pururea în această lume; să batem război cu vrăjmașul, să ne ostenim cu luptele; să nu ne lenevim, să nu slăbim, să nu ne întoarcem îndată, ci să ațâțăm sârguința în inimile noastre cu focul dragostei și nimic nu va sta înaintea ochilor noștri, chiar și dracii vor fugi, căci scris este că se topesc ca ceara de acest foc duhovnicesc, iar oamenii se vor înfricoșa și vor fi cuceriți de voi. Și trecându-le toate, ne vom sui acolo unde este viața și odihna cea nespusă.
(Sfântul Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura Episcopia Alba Iulia, Alba Iulia, 1994, p. 80)
Despre Sfântul Cuvios Teodor Studitul
Fericitul Ilarion a auzit pe cineva zicând către dânsul: „Iată sufletul lui Teodor, egumenul mănăstirii Studitului, care a pătimit până la sânge pentru sfintele icoane și a răbdat până la sfârșit întru necazuri; iar acum adormind, cu prăznuire se suie la cer, întâmpinându-l pe el puterile cele cerești”.
