Lumea promite mult bine, dar în realitate vrea să te lipsească de toate

Cuvinte duhovnicești

Lumea promite mult bine, dar în realitate vrea să te lipsească de toate

    • Lumea promite mult bine, dar în realitate vrea să te lipsească de toate
      Lumea promite mult bine, dar în realitate vrea să te lipsească de toate

      Lumea promite mult bine, dar în realitate vrea să te lipsească de toate

Dacă te afli în lume, fără să trăieşti în armonie cu ea, atunci trebuie să pierzi orice bunăvoinţă şi plăcere faţă de ea şi să fii demn de dispreţ şi de luat în râs. Armonizându-te cu ea, printr-o prietenie devotată, trebuie să te faci potrivnicul lui Dumnezeu: „căci prietenul lumii acesteia este duşmanul lui Dumnezeu”.

Cu adevărat „toată lumea zace în răutate” şi lucrarea ei nu se rezumă decât la satisfacerea poftelor trupului, a poftelor ochilor şi a mândriei potrivnice lui Dumnezeu, pentru că cei fideli lumii se înşeală amarnic, atât pe sine, cât şi pe alţii îi ademenesc cu promisiuni politice, mă refer aici la arendașii voştri, care vă mângâie pentru câştigul lor şi pentru înrobire. Pe limbă cu miere, iar în inimă otrava blestematei lăcomii, la îndemnul căreia, din buzele lor picură plăcere şi în taină îndulcesc gura inimii blânde, dar mai pe urmă, din cele plăcute iese tot ce este dezgustător şi se simte o tristeţe dureroasă şi un plânset simţit. Lumea promite mult bine, dar în realitate nu numai că nu vrea să dea nimic, dar vrea să te lipsească de toate. Cine va privi în linie dreaptă mişcarea omenească, acela va vedea că toate lucrările ei, în mare parte, nu sunt similare nu numai cu Evanghelia lui Hristos, dar nici cu ale omenirii. „Am văzut (spune proorocul) fărădelege şi dezbinare în cetate. Ziua şi noaptea o va înconjura pe ea, peste zidurile ei; fărădelege şi osteneală în mijlocul ei şi nedreptate; şi n-a lipsit din uliţele ei camăta şi vicleşugul” (Ps. 54, 9-11). Cât de greu este pentru cel ce iubeşte pe Dumnezeu şi legea Lui Sfântă şi se află într-un astfel de cerc! Dacă te afli în lume, fără să trăieşti în armonie cu ea, atunci trebuie să pierzi orice bunăvoinţă şi plăcere faţă de ea şi să fii demn de dispreţ şi de luat în râs. Armonizându-te cu ea, printr-o prietenie devotată, trebuie să te faci potrivnicul lui Dumnezeu: „căci prietenul lumii acesteia este duşmanul lui Dumnezeu”.

(Starețul Moise de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2013, p. 202)

Citește despre: