Hotarul postirii tale să fie următorul: la sfârșitul lui, în tine să se sălășluiască frica de Dumnezeu și să se înrădăcineze hotărârea nestrămutată de a te feri de tot răul, chiar dacă pentru aceasta ar trebui să pierzi totul, chiar și viața.

Pentru aceasta, nu te mărgini numai la rânduiala cea din afară a postirii, ci ocupă-te de tine cu deosebită luare aminte, intră în tine însuți și privește chipul gândurilor tale: oare conglăsuiește el întru totul cu nemincinosul cuvânt al lui Dumnezeu? Cercetează-ți înclinările și dispozițiile: sunt ele, oare, așa cum le cer de la tine Domnul și Evanghelia? Cercetează-ți întreaga viață: este ea, oare, pe de-a-ntregul în conglăsuire cu poruncile lui Dumnezeu?

Să deplângi și să urăști toate lucrurile potrivnice lui Dumnezeu, hotărând ca de-acum înainte să nu te mai întorci la ele. Dacă vei face astfel, înțelept vei fi; iar dacă nu, nu vei fi nicidecum.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Editura Sophia, București, p. 37)