„Privegheaţi, fiindcă nu ştiţi în care ceas vine Domnul vostru”

A priveghea nu înseamnă a sta cu mâinile în sân, ci, cu gândul că Domnul va veni pe neaşteptate, să ne purtăm în aşa fel încât să fim gata a-L întâmpina în orice clipă, fără teama mustrării şi osândirii.

Privegheaţi, fiindcă nu ştiţi în care ceas vine Domnul vostru. A priveghea nu înseamnă a sta cu mâinile în sân, ci, cu gândul că Domnul va veni pe neaşteptate, să ne purtăm în aşa fel încât să fim gata a-L întâmpina în orice clipă, fără teama mustrării şi osândirii. Dar cum se poate face asta? Nespus de simplu. Să umblăm după îndreptarul poruncilor Domnului, fără a încălca nici una; iar dacă se întâmplă să călcăm vreuna, să curăţăm îndată păcatul prin pocăinţă şi ispăşirea cuviincioasă. Astfel, totul în noi va fi curat. Nici un minut nu lăsa păcatul să stăruie în suflet: căieşte-te îndată, plângi în inima ta şi fugi la părintele tău duhovnicesc să te mărturiseşti şi să primeşti dezlegare; iar apoi apucă-te iar să lucrezi după poruncile Domnului. Dacă te vei sili cu râvnă să îţi îndrepţi viaţa, degrabă te vei îndrepta, numai să nu stărui multă vreme în cădere. Căderile vor fi atunci din ce în ce mai rare şi până la urmă vor dispărea de tot, cu ajutorul harului atotvindecător al lui Dumnezeu. Atunci se va înstăpâni în tine încredinţarea plină de bucurie că nu-L vei întâlni pe Domnul nepregătit.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, Editura Sophia, București, p. 167)

Ultimele din categorie