Vrăjmaşul nu iubeşte inimile liniştite

Rugaţi-vă Domnului şi Maicii Domnului... şi totul va trece... Numai să nu cârtiţi şi să nu vă supăraţi, ci să spuneţi: aşa merit! Şi adăugaţi: „Iartă-mi, Doamne, păcatele mele, ştiute şi neştiute!”

- Vrăjmaşul nu iubeşte inimile liniştite... şi, iată, încearcă să găsească modul în care să strângă inima şi liniştea cea dulce de la ea să o alunge. Rugaţi-vă Domnului şi Maicii Domnului... şi totul va trece... Numai să nu cârtiţi şi să nu vă supăraţi, ci să spuneţi: aşa merit! Şi adăugaţi: „Iartă-mi, Doamne, păcatele mele, ştiute şi neştiute!” Vrăjmaşul vă chinuie fară rost, dar voi, transformând acest chin în chinuire pentru păcate, îl păcăliţi, făcând arma lui arma simţământului sufletesc...

- Puneţi-vă ca lege de fiecare dată când vi se întâmplă nenorocirea, adică atacul vrăjmaş sub forma gândului sau a simţământului rău, mai ales atunci când gândurile nu pleacă, să nu vă limitaţi doar la respingere şi la neconsimţire, ci să adăugaţi la ele rugăciunea până la formarea în suflet a gândurilor şi simţămintelor opuse. Şi întotdeauna să săvârşiţi astfel lupta voastră cu păcatul.

În lupta cu patimile şi, în general, dacă dorim să ne supraveghem permanent ca viaţa noastră să se desfăşoare pe făgaşul corect, aşa cum cere legea creştină şi buna conştiinţă, Sfântul Teofan ne sfătuieşte să nu ne raportăm la nimic fară atenţia cuvenită şi nimic să nu socotim a fi neînsemnat.

 

(Sfântul Teofan ZăvorâtulSfaturi înțelepte, Editura Egumenița, Galați, p. 83)

De la același autor

Ultimele din categorie