Cuvântul Înaltpreasfințitului Teofan la întâmpinarea Patriarhului Antiohiei și Întregului Orient
Cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la primirea în Catedrala Mitropolitană din Iași a Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea, Patriarhul Sfintei Patriarhii a Antiohiei și Întregului Orient.
Preafericirea Voastră, Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre,
Domnule Primar, Domnule Subprefect,
Iubiți preoți, Iubiți credincioși,
Fiii și fiicele Sfintei Mitropolii a Moldovei și Bucovinei trăiesc în aceste zile un moment de aleasă bucurie duhovnicească, prin vizita în mijlocul lor a Preafericitului Părinte Ioan, Patriarhul Sfintei Patriarhii Apostolice a Antiohiei și întregului Orient, însoțit de un sobor de ierarhi și preoți. Este un moment de întărire și mângâiere sufletească pentru noi toți, un timp al unirii între frați și al părtășiei la taina cea mare a dragostei creștine. Căci, spune Psalmistul David: „ce bine şi frumos este a locui fraţii în unire, căci acolo unde este unirea, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac” (Psalmi 132, 1-3).
Suntem încredințați că prezența Preafericitului Părinte Patriarh Ioan în mijlocul dreptcredincioșilor creștini din România la invitația Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, reprezintă petrecerea în unire, atât a celor de față, dar și petrecerea în legătura cea tainică a iubirii, a tuturor celor pe care îi purtăm în cuget și în inimă; iar Preafericirea Voastră purtați cu durere în suflet, într-un moment de cumpănă pentru creștinismul ortodox din Orient, întregul popor dreptcredincios al Bisericii Antiohiei.
Preafericirea Voastră,
Nutrind adânci simțăminte de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darul făcut nouă de a vă avea în mijlocul nostru, vă adresăm în numele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, al Sinodului Mitropolitan al Sfintei Mitropolii a Moldovei și Bucovinei, al clerului și binecredinciosului popor creștin din această parte de țară, un călduros „bun venit” în România, în Moldova, un din inimă „bun venit” în cetatea istorică a Iașilor.
Biserica Ortodoxă Română comemorează anul acesta 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul. Deoarece acest mare Părinte al Bisericii noastre a avut o legătură deosebită cu creștinii ortodocși de limba arabă, Preafericitul Părinte Daniel a considerat de cuviință să invite pe Preafericirea Voastră la acest moment spiritual important pentru întreaga Biserică Ortodoxă.
În chip minunat, această prăznuire a marelui ierarh sfânt Antim Ivireanul coincide cu împlinirea a 550 de la punerea pietrei de temelie a Sfintei Mănăstiri Putna. Dat fiind faptul că obștea Mănăstirii are o relație specială cu clerici și monahi din Patriarhia Antiohiei, s-a considerat de bine ca Prefericirea Voastră să participe duminica aceasta, în Marea Lavră a Putnei, la rugăciune adusă lui Dumnezeu pentru gândul cel bun înrădăcinat în mintea Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, de a zidi această Mănăstire.
Ne bucurăm în Domnul pentru prezența Preafericirii Voastre în mijlocul poporului creștin din Moldova și nădăjduim că vom avea parte împreună de clipe binecuvântate aici, la Iași și la Sfânta Mănăstire Putna, iar săptămâna viitoare la București și în Oltenia. Sperăm că Preafericirea Voastră împreună cu ierarhii, cu preoții și cu tot poporul lui Dumnezeu din ținuturile moldave și valahe, ne vom învrednici de momente duhovnicești ziditoare de suflet, de clipe de împreună așezare înaintea lui Dumnezeu în rugăciune.
Preafericirea Voastră,
În ultimii ani, credincioșii pe care îi păstoriți sunt cuprinși de drama unui război care a adus după sine multă vărsare de sânge, lacrimi și suferință. Credincioșii ortodocși din România au urmărit și urmăresc cu mare compasiune starea de mucenicie în care se află frații lor în Hristos din Patriarhia Antiohiei. Am aflat cu durere faptul că sunt foarte mulți locuitorii creștini și necreștini care și-au părăsit casele, și-au pierdut pe cei apropiați, le-au fost răpite persoane dragi, le-au fost distruse bunuri materiale, culturale și spirituale. Au fost distruse biserici și mănăstiri și mulți creștini, clerici și mireni din ținutul apostolic al Siriei pătimesc răstigniri de tot felul, mulți dintre ei pentru singur fapt că mărturisesc credința în Domnul Hristos.
Această situație cu totul specială și greu de înțeles pentru vremea noastră, V-a implicat personal pe Preafericirea Voastră, atât în calitate de Întâistătător al Bisericii Antiohiei, dar și prin drama răpirii propriului frate al Preafericirii Voastre, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pavel de Alep. Toate aceste evenimente dramatice prin care trec frații noștri în Hristos din Orient încercăm să le trăim intens și noi, creștinii ortodocși din România, cu atât mai mult cu cât, printr-o situație asemănătoare, chiar dacă nu cu aceeași intensitate, a trecut, în perioada comunistă, și Biserica Ortodoxă Română.
Pentru aceasta, dorim să Vă încredințăm de rugăciunile noastre, nădăjduind că prin mila lui Dumnezeu, peste pământul binecuvântat al Siriei se va așterne pacea și viața își va relua cursul ei firesc.
Preafericirea voastră,
Legăturile ce au existat de-a lungul timpului între Mitropolia Moldovei și Biserica Antiohiei sunt consemnate istoric prin nume de credincioși, clerici, ierarhi și Întâistătători ai Patriarhiei Antiohiei care au vizitat, au viețuit chiar pe meleagurile Moldovei. Amintim vizitele pe care le-au efectuat de-a lungul vremii, în Moldova, venerabilii Patriarhi ai Antiohiei: Patriarhul Macarie al III-lea dimpreună cu diaconul său Pavel de Alep, Patriarhul Ioachim al V-lea, Patriarhul Athanasie al III-lea, Patriarhul Neofit, Patriarhul Silvestru ș.a.
Menționăm, de asemenea, și faptul că la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași a funcționat o tipografie ce realiza tipărituri în limba arabă pentru creștinii ortodocși din Orient, tipografie care a tipărit între anii 1745-1747 mai multe cărți de cult și de apărare a credinței ortodoxe.
Dincolo, însă, de aceste legături istorice, există o relație profundă și duhovnicească pe care o avem cu frații creștini din Orient, pe temeiul cinstirii și al evlaviei comune pe care o avem față de sfinții proveniți din Patriarhia Antiohiei, cum sunt: Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Efrem Sirul, Isaac Sirul, Sfântul Ioan Damaschin ș.a. O evlavie deosebită o arată credincioși noștri față de Sfântul Simeon cel din Muntele Minunat, originar din Edessa Antiohiei, ale cărui sfinte Moaște se află de 500 de ani la Sfânta Mănăstire Neamț.
Purtând în suflet toate cele menționate până acum, vă încredințăm de dragostea și prețuirea noastră în Hristos și rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască tărie duhovnicească, pace, sănătate și împlinirea năzuințelor celor duhovnicești, pentru a păstori pe calea mântuirii poporul binecredincios din Siria și întregul Orient.
Vă rugăm să ne purtați în rugăciunile Prefericirii Voastre pentru ca Dumnezeu să se îndrepte cu milostivire asupra noastră, a tuturor, să ne dăruiască tărie și răbdare în lupta cea bună pe care o dăm fiecare dintre noi pentru moștenirea Împărăției celei veșnice.
Spunându-Vă încă o dată „bine ați venit”, Vă rugăm să adresați cuvânt de binecuvântare și mângâiere duhovnicească poporului binecredincios din Moldova, care încearcă să păstreze credința cea adevărată și să o mărturisească cu fidelitate.