Sufletul se hrăneşte cu cuvântul lui Dumnezeu, îndeosebi cu studiul Noului Testament şi al Psaltirii. Evanghelia şi Epistolele Apostolilor trebuie să le citim în picioare, în faţa sfintelor icoane, pe când Psalmii se pot citi şi stând jos. Din studiul Sfintei Scripturi, mintea se luminează şi se bucură.

Trebuie să ne îndeletnicim mintea să se hrănească cu legea Domnului, încât prin călăuzirea ei să ne conducem în viaţă.

Este foarte de folos să studiem cu luare aminte cuvântul lui Dumnezeu în linişte. Pentru o asemenea preocupare, însoţită de fapte bune, Domnul nu ne va lipsi de mila Lui. Când sufletul se hrăneşte cu legea lui Dumnezeu, se umple de harisma deosebirii binelui şi răului.

Când studiul cuvântului dumnezeiesc se face în linişte, mintea se cufundă în adevărurile Sfintei Scripturi şi inima primeşte căldura dumnezeiască care, în singurătate, izvorăşte lacrimi. Acestea îl încălzesc pe de-a-ntregul pe om şi îl umplu cu harisme duhovniceşti, care îndulcesc negrăit mintea şi inima. Îndeosebi însă trebuie să ne îndeletnicim cu studiul, ca să dobândim pacea sufletului, după cum spune psalmul: Pace multă au cei ce iubesc legea Ta (Psalm 118, 165).

Înainte ca credinciosul să-L primească pe Mângâietorul, învaţă Sfântul Isaac Sirul, are nevoie de scrierile sfinte, încât să se reînnoiască înlăuntrul său prin studiul neîncetat atracţia către bine şi să se păzească sufletul său de căile păcatului. Are nevoie de scrierile sfinte, pentru că n-a primit încă puterea Duhului Sfânt. Când puterea Duhului se va cuibări în suflet, atunci sufletul va primi învăţătură în taină de la Duh şi nu-i va mai trebui ajutor de la ceva provenit din lumea simţurilor.

Sufletului îi este de asemenea de folos studiul istoriei Bisericii, adică cum a pus începutul şi a rămas până astăzi şi câte a îndurat în fiecare secol.

Însă studiul acesta nu trebuie să fie însoţit de ambiţia de a le arăta altora cunoştinţele tale. Ci are scopul de a sprijini şi mângâia cugetul tău şi, când îţi va fi pusă o întrebare să fii gata de a răspunde.

(Un serafim printre oameni – Sfântul Serafim de Sarov, traducere din limba greacă Cristian Spătărelu, Editura Egumeniţa, 2005, pp. 324-325)