Postul Crăciunului sau al Naşterii Domnului începe astăzi, 15 noiembrie, şi se întinde până la 24 decembrie, inclusiv, când este Ajunul Crăciunului. Acest post aminteşte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, care se pregătea să primească tablele legii, adică cuvântul lui Dumnezeu scris pe piatră. Noi ne pregătim prin post şi rugăciune să primim pe însuşi Cuvântul lui Dumnezeu Care se naşte din Fecioara Maria pentru mântuirea lumii, după cum ştim şi cum frumos ne amintesc cântările bisericeşti.

Dezlegări la peşte

Postul Crăciunului este asemănător cu Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Biserica stabilind anumite rânduieli pe care le găsim consemnate în pravilele bisericeşti. Despre acestea ne-a vorbit pr. prof. dr. Nicolae D. Necula. Postul în mănăstiri este mult mai aspru. Lunea, miercurea şi vinerea se posteşte până la ceasul al noulea, adică în jur de ora trei-patru după-amiază. După aceea se consumă mâncare uscată (pâine, covrigi, fructe, poame, turte, seminţe) şi legume fierte, dar fără untdelemn. În zilele de marţi şi joi se pot consuma legume şi zarzavaturi fierte, la care se adaugă şi puţin untdelemn. De asemenea, regulile din pravile prevăd şi posibilitatea de a consuma vin. Iar în zilele de sâmbătă şi duminică, aşa cum apare şi în calendarul de perete, se poate consuma şi peşte, dar până la 20 decembrie, atunci când postul începe să devină mai aspru. "Dacă în zilele acestui post cade o sărbătoare a unui sfânt mai important, denumit, după rânduiala tipiconală, "cu doxologie mare" (se referă la cântarea de la sfârşitul Utreniei), atunci se face dezlegare la peşte, untdelemn şi vin, dar dacă pică în zilele de miercuri şi vineri, atunci se face dezlegare numai la untdelemn şi vin, peştele fiind interzis, şi se mănâncă o singură dată pe zi. Mai este o regulă specială pentru această perioadă. Dacă în zilele de miercuri şi vineri cade o sărbătoare a unui sfânt cu priveghere, cum ar fi Sfântul Nicolae sau Sfântul Spiridon, sau o sărbătoare care este hramul bisericii de care aparţinem, în aceste zile se face dezlegare la peşte, untdelemn şi vin. La acestea se adaugă sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, care întotdeauna este cu dezlegare de peşte, untdelemn şi vin, fiind praznic împărătesc", explică părintele Necula. O rânduială specială de postire este în Ajunul Naşterii Domnului, care are un regim cu totul special. Se ajunează, adică nu se consumă nimic până aproape de ceasul al nouălea. "După aceea se consumă în multe părţi ale ţării grâu fiert care este amestecat cu miez de nucă, fructe şi cu miere. După interpretarea pe care o dau exegeţii cultului, aceasta ne-ar aminti de postul pe care l-a ţinut Proorocul Daniel în Babilon cu cei trei tineri care, aşa cum spune rugăciunea sfinţirii ofrandelor de la Sfânta Liturghie, "erau mai frumoşi decât cei hrăniţi cu multe desfătări", deşi ei mâncau numai seminţe. Există şi obiceiul ca în unele părţi să se facă pomană. Mi-aduc aminte, când eram copil era foarte frecvent obiceiul, care se păstrează şi acum în sat, de a se împărţi din acest grâu fiert la rude, la cei nevoiaşi şi neputincioşi. Un alt obicei foarte important, întâlnit peste tot, dar mai ales în Moldova, este acela al "scutecelor Mântuitorului sau Domnului". Sunt foiţe ca de plăcintă subţire din aluat, între care se pun ingrediente cum ar fi miere, miez de nucă ş.a.m.d., pentru ca să dea un gust plăcut. Acestea se împart odată cu grâul respectiv. Există obiceiul, mai rar, poate mai mult în mănăstire, de a se posti până când apare luceafărul de seară, acesta mai mult pentru cei care sunt mai nevoitori în privinţa postului", mai precizează pr. prof. Nicolae Necula. Sfinţia Sa mai spune că ziua Ajunului Crăciunului aduce aminte de postul catehumenilor care ajunau fiindcă a doua zi se botezau şi primeau Sfânta Împărtăşanie pentru prima dată.

Derogări pentru copiii mici şi cei grav bolnavi

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1956, a luat câteva măsuri de îndulcire a postului, printre care şi câteva privitoare la Postul Naşterii Domnului. "Copiii până în 7 ani sunt scutiţi de obligaţia postului, spune părintele profesor Necula; cei cu vârste între 7 şi 12 ani, ca şi credincioşii maturi bolnavi, pot să postească numai prima şi ultima săptămână din cele 40 de zile cât durează postul. Şi mai există o derogare pentru copiii suferinzi peste 7 ani şi bolnavi, care pot consuma peşte, icre, ouă, lapte şi brânză. Dacă sunt unii mai râvnitori şi vor să postească, o pot face numai dacă postul acesta nu agravează boala." În nici un caz nu se va consuma carne. (continuarea, în Ziarul Lumina)