credința ortodoxă

Sfinţii Mucenici Tit şi Gordian, propovăduitori şi apărători ai credinţei ortodoxe în Dacia Pontică

Episcopul Tit a fost protector şi părinte sufletesc al multor sfinţi martiri autohtoni şi din întreg Imperiul Roman, exilaţi la Gurile Dunării şi apoi martirizaţi aici de către împăraţii Diocleţian, Galeriu şi Liciniu, până în anul 323. Pârât fiind la împăratul Liciniu, însuşi Fericitul Episcop Tit a fost prins, chinuit şi înecat în Marea Neagră la 3 ianuarie, când i se face şi pomenirea. Sfintele sale moaşte au fost luate şi îngropate de ucenici la Tomis.

Pulheria – Sfânta Împărăteasă care și-a închinat viața Ortodoxiei

Era o ortodoxă profundă, încât palatul imperial, aşa cum mărturisesc istoricii vremii, „mirosea a mănăstire şi nu a reşedinţă imperială”. Meritul ei este acela că a avut conştiinţa că nu poate conduce singură un imperiu întins pe trei continente, o administraţie în care eunucii deţineau puterea, iar uzurpatorii apăreau la orice pas. Deşi făcuse votul fecioriei şi era înaintată în vârstă, s-a căsătorit cu generalul ortodox Marcian, asociindu-l la domnie.

Patriarhul României a premiat trei fotografi pentru promovarea culturii creştine

Fotografii Constantin Liviu Demeter, Gheorghe Petrilă şi Ovidiu Gabor au primit luni Diploma Anului Omagial 2021 cu medalie. Distincţiile le-au fost acordate de Patriarhul Daniel, la Reşedinţa Patriarhală, „în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru merite deosebite în păstrarea credinţei ortodoxe şi promovarea culturii creştine”.

Mitropolitul Varlaam al Moldovei şi Sucevei, părintele tuturor românilor

Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvânt părinte duhovnicesc al tuturor românilor, căci era iubit de toţi şi se îngrijea, după a sa putere, pentru mântuirea şi unirea lor prin mărturisirea aceleiaşi credinţe în Iisus Hristos şi păstrarea fiinţei noastre străbune. Cele trei cărţi ale sale au fost scrise îndeosebi pentru românii din Transilvania, unde s-au şi răspândit cel mai mult. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit, astfel, cel dintâi ierarh care a luptat pentru unitatea ţărilor române şi unul din principalii făuritori ai limbii scrise româneşti.

Mănăstirea Iviru – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Mănăstirea Iviru este una din cele mai importante mănăstiri athonite, a treia în ordine ierarhică, zidită în anul 980 de Ioan Iviritul, general al armatelor bizantine, originar din Iviria-Caucaz.

Mitropolitul Gheorghe I a păstorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani

Marele Mitropolit Gheorghe, cel dintâi rugător către Dumnezeu al Moldovei, era el însuşi un exemplu viu de sfinţenie, de cuvioşie, de smerenie şi de iubire către toţi. Purta mare grijă de copiii orfani şi de văduvele de război, care erau atât de numeroase în vremea sa. O grijă deosebită avea şi pentru zecile de mii de oşteni căzuţi în desele războaie. La porunca sa, osemintele lor erau adunate la mănăstiri şi biserici, iar numele lor erau scrise în marile pomelnice ctitoreşti. În anumite zile de peste an, şi mai ales la hramuri, se făceau în toată Moldova liturghii, parastase şi praznice de obşte pentru odihna sufletelor fericiţilor ctitori şi eroi ai neamului.

Arhimandritul Dometie Manolache – un apostol al zilelor noastre

Spun ucenicii săi că s-a nevoit mult în satele în care a slujit, pentru a aduce în staulul Bisericii lui Hristos pe creştinii dezbinaţi, învăţându-i că toţi suntem una în Hristos şi că avem o credinţă, un botez şi o patrie – Împărăţia lui Dumnezeu. Astfel, a întors la Biserica-mamă pe mulţi fii rătăciţi.

Sfântul Ierarh Ghelasie, mare egumen al Mănăstirii Râmeţ

Odată, fiind cu ucenicii la adunat fân în poiana mănăstirii numită Hopaţi şi fiind mare arşiţă, încât toţi sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a căzut la rugăciune şi îndată au aflat un izvor cu apă. Acest izvor de apă rece se vede până în zilele noastre şi se cheamă „Izvorul Cuviosului Ghelasie”. Mulţi săteni iau apă din acest izvor pentru sănătate şi binecuvântare.

Părintele Patriarh Daniel: „Nu este suficient să vorbim despre unitatea Bisericii. Mântuitorul nu ține o predică, ci se roagă”

Unitatea Bisericii este un lucru foarte greu de menținut într-o lume înclinată spre păcat și trebuie să fie o preocupare permanentă, în comuniune, a păstorilor de suflete, unitatea Bisericii se bazează pe dreapta credință și se păstrează cu rugăciune permanentă, a evidențiat Patriarhul Daniel duminică, în predica rostită după participarea la Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.

Mărturia unei Învieri

Dincolo de sensul mărturisitor al cărții, recunosc că m-a atras la vreme lecturii ei modul apologetic pozitiv în care este scrisă. Nu e vorba de un pastor frustrat care își ratează misiunea în Biserica sa. Ci de un om preocupat de mântuire. Și ne rugăm să o primească. Stins din lumea aceasta, Părintele Gordon Thomas Walker a fost „pârât” de ucenici despre căutarea lui. Cuminte și plină de fidelitate.

Pagini