icoana Maicii Domnului
 

Rânduiala hirotesiei ipodiaconilor

Noul citeţ e făcut ipodiacon, după o rânduială asemănătoare cu cea din treapta de cântăreț. Făcând trei metanii spre răsărit, între sfeşnicele împărăteşti, se întoarce, iar diaconii îl iau şi îl duc în faţa arhiereului, zicând „Porunceşte… Sfinţite Stăpane, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotesit ipodiacon”. În faţa arhiereului îngenunchează, iar acesta îl binecuvintează pe creştet de trei ori.

„Cea mai frumoasă icoană a Maicii Domnului «Hodighitria» se află la Mănăstirea Neamț”

În opinia părintelui Luca, starețul Mănăstirii Bistrița, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț „Hodighitria”, care se traduce „Îndrumătoarea”, rămâne cea mai frumoasă icoană bizantină din câte s-au păstrat și din câte se cunosc, deoarece dogma este transpusă cu ajutorul culorilor în chipul cel mai minunat. „Vedeți, cu mâna dreaptă îi îndrumă pe toți închinătorii spre Cel care este Calea, Adevărul și Viața – Iisus, pe Care-L ține pe brațul stâng”.

Mărturia generalului austriac Paar despre icoana Maicii Domnului de la Socola

În timpul Războiului Crimeei (1854-1856), comandantul armatei austriece, Generalul Paar, a auzit că icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola lăcrimează și a trimis un colonel român pentru a investiga. Având confirmarea colonelului, generalul a purces la Socola.

Mărturia boierului Nicolae Roznovanu despre icoana Maicii Domnului de la Socola

Pe 1 februarie 1854, icoana Maicii Domnului de pe catapeteasma Bisericii „Schimbarea la Față a Domnului” a început să plângă la sfârșitul Sfintei Liturghii. Timp de aproape trei luni, zi de zi au curs picături de lacrimi din ochii Maicii Domnului. În această perioadă, boierul Nicolae Roznovanu a venit să se încredinţeze de minunea icoanei, apoi, în anul 1855, a comandat la argintarii locali o îmbrăcăminte prețioasă ce avea menirea să protejeze sfânta icoană.

Mărturia colonelului Costin despre icoana Maicii Domnului de la Socola

În timpul Războiului Crimeii (1854-1856), comandantul armatei austriece a auzit că icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola lăcrimează și a trimis un colonel pentru a investiga. Colonelul a șters icoana cu un prosop, după care a cercetat-o cu atenție.

Odoarele Mănăstirii Miclăușeni

Dintre valorile de artă ale Mănăstirii Miclăușeni se păstrează și astăzi Icoana Maicii Domnului dăruită de soborul Mănăstirii Neamț în 1824, la intervenția Mitropolitului Veniamin Costachi, și ferecată apoi cu 3100 g (dramuri) de argint. Această icoană s-a dovedit a fi făcătoare de minuni, ca urmare a rugăciunii stăruitoare a credincioșilor către Maica lui Dumnezeu.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola

Episcopul Filaret a scos icoana din cadru și a examinat-o, crezând că este stropită cu aghiasma săvârșită de ziua Sfântului Trifon (1 februarie). După ce a șters icoana cu un prosop, a așezat-o din nou în cadru. Apoi episcopul a cerut tuturor să părăsească biserica, după care a încuiat ușile. Seara, când s-a întors în biserică pentru a săvârși Vecernia împreună cu elevii și profesorii, au observat că din icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu curgeau șiroaie de lacrimi.

Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” (Esfagmeni) de la Vatoped

El a lovit chipul din icoana Maicii Domnului cu un cuțit în obraz. Din rana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a izvorât îndată sânge, iar chipul Maicii Domnului a devenit palid.

Cuviosul Nicodim Ieromonahul, autorul vestitului Tetraevanghel de la Mănăstirea Humor

În anul 1470, mergând la Putna cu egumenul Ioasaf, a luat poruncă de la Ştefan cel Mare să scrie un Tetraevanghel pentru Mănăstirea Humor, pe care îl termină la 17 iunie 1473. Frumoasele miniaturi, icoane, ornamente şi întreaga caligrafie fac din acest manuscris cel mai preţios Tetraevanghel ce se păstrează astăzi în ţara noastră. Icoana Maicii Domnului şi a celor patru evanghelişti, ca şi portretul lui Ştefan cel Mare, de o mare valoare, nu puteau fi lucrate aşa de frumos decât de mâna binecuvântată a unui călugăr cuvios. Şi acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna.

Icoana Maicii Domnului din Pisidia

Sfântul Gherman, Patriarhul Constantinopolului, pomenește de icoana Maicii Domnului din Pisidia în scrisorile sale despre venerarea icoanelor, care au fost citite la cel de-al Șaptelea Sinod Ecumenic. El a spus că „din mâinile Născătoarei de Dumnezeu curgea mir înmiresmat” și a descris icoana ca fiind „din vechime”. Timp de aproape 600 de ani, din icoana Maicii Domnului din Pisidia a curs mir înmiresmat.

Pagini