mândrie

Nu este destul să lupţi doar împotriva păcatelor mari

Toate gândurile ascunse de mândrie, de necredinţă, de îndoială, de invidie, de gelozie, de curiozitate, de ipocrizie, de poftire, toate acestea sunt păcate, şi cine nu le are?!

Fiecare patimă ne desparte de Dumnezeu

Cei desfrânați se silesc să arate pe ceilalţi toţi mai răi decât dânșii, socotind să vâneze pe seama lor nevinovăţia, din pricina mulţimii relelor.

Nu cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia

Și așa fiecare din mădularele noastre păcătuiește, când din sloboda alegere lucrează cele rele, în loc de cele bune, împotriva voii lui Dumnezeu.

Să nu ne mândrim pentru virtuți ‒ avem atâtea slăbiciuni!

Cu cât căutăm mai mult să scoatem la arătare virtuţile noastre, cu atât mai puternic ies la iveală, în faţa noastră, slăbiciunile şi relele potrivnice. 

Urât este la Domnul omul prost și mândru

În viața mea deși am fost prost și un urât, dar aveam oleacă de încredere în mine, adică mi se părea că pot și eu ceva, încă mai mult decât altul, și când mi se întâmpla vreo umilire mă mâniam.

Niciunde nu veţi găsi linişte decât în smerenie

Dacă tu te vei înălţa pe tine, Dumnezeu te va aduce în micşorime; de te vei micşora, atunci Dumnezeu te va înălţa pe tine.

Arhimandritul Irinarh Roset ținea ascuns darul rugăciunii lui Iisus

Pe când şedeam în pustie, acei 12 ani, mă rugam lui Dumnezeu şi Preacuratei Maicii Lui ca să-mi dăruiască şi mie acel sfânt dar. Şezând eu într-o noapte la rugăciune, la miezul nopţii, de năprasnă s-a luminat chilia unde şedeam şi m-a împresurat împrejur cu o văpaie de foc, dar nu mă ardea; şi am început în inima mea a striga tare: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”. Iar eu m-am înspăimântat şi m-am temut ca nu cumva să fie înşelăciune drăcească.

Cum să nu fii smerit, când de la tine nu ai nimic?

Cum să nu fii smerit, când de la tine nu ai nimic? Cum să te înalţi pe tine însuţi, când fără ajutorul lui Dumnezeu nimic plăcut Lui nu poţi săvârşi?

Să ne uităm la Sfântul Ioan Botezătorul, prietenul Lui Hristos, şi să ne minunăm de smerenia lui!

Smerenia este maica virtuţii, nu te lasă să te socoţi mai bun decât aproapele tău. Dacă Sfântul Ioan Botezătorul, cel sfinţit din pântecele maicii sale, atât de mult a postit şi s-a smerit, cum trebuie să fie smerenia şi nevoinţele şi postul nostru, a celor ce suntem plini de păcate!

Cuvioasa Teodora își ocrotește copacii și nu permite ca aceștia să fie tăiați

S-a urcat, așadar, pe acoperișul bisericuței, dar înainte de a apuca să facă vreo mișcare, un roi des de țânțari, ca un nor, l-a înconjurat și l-a silit să coboare rușinat.

Pagini