păcătos

Și cei adormiți ne pomenesc pe noi

Nu numai cei drepți, ale căror suflete sunt în mâna lui Dumnezeu, se roagă Domnului pentru mântuirea noastră, dar și sufletele păcătoșilor ne poartă de grijă.

O pildă pentru păcătoșii care se pocăiesc

Aşadar, fiul desfrânat a intrat în calea pocăinţei – şi luaţi aminte cum l-a primit tatăl lui, cu ce bucurie şi dragoste mare. Văzându-l din depărtare, i-a alergat în întâmpinare, a poruncit robilor să aducă haina şi încălţămintea cea mai bună, şi să pună inel în degetul lui, şi să facă pentru el ospăţ.

Dragostea nu se înalță, nu se trufește!

Fariseul se mândrea cu dreptatea sa, se semeţea asupra vameşului păcătos, ceea ce înseamnă că era lipsit de dragoste – iar cine este lipsit de dragoste stă departe de Dumnezeu.

Schimonahul Isaac Dascălul, mare dascăl de limbă greacă şi slavonă din Mănăstirea Neamţ

În pomelnicul ctitoresc al Mănăstirii Neamţ se spune că era atât de iscusit în ambele limbi, încât „a învăţat pe părinţi limba elinească şi a tălmăcit cărţi multe din limba elinească”. Schimonahul Isaac a creat o adevărată şcoală de greacă la Neamţ, reuşind să înveţe pe unii călugări limba în care s-au scris cele mai multe opere ale Sfinţilor Părinţi.

Rugăciunea insistentă, fără descurajare, ne va dărui ce avem nevoie

Cine din voi are prieten şi va merge la miezul nopţii la el şi îi va zice: „Prietene, dă-mi împrumut trei pâini, că mi-a venit un prieten din depărtare şi nu am ce să-i pun dinainte. Şi acela va răspunde: nu-mi face osteneală, căci e târziu, m-am culcat cu copiii şi-i noapte, nu pot să-ţi dau. Şi dacă pentru prietenie nu-i va da lui, apoi măcar pentru stăruinţă îi va da lui.” Pildă ne dă Domnul ca să fim tari în credinţă şi stăruitori.

Cum practicaţi Rugăciunea lui Iisus?

O persoană rosteşte cu glas tare Rugăciunea lui Iisus, iar celelalte ascultă în tăcere. Şi nu spune: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne­zeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”, ci „miluieşte-ne pe noi”, întrucât suntem împreună.

Cei pe care îi socotim păcătoși pot fi mai vrednici de mântuire decât noi

Dacă am vedea chiar cu ochii noştri pe cei care greşesc, să nu-i osândim. Că zece paşi depărtându-se cineva de la faţa noastră, nu ştim ce a făcut faţă de Dumnezeu sau de este Dumnezeu cu dânsul. Că Iuda vânzătorul, când se lumina spre joi, împreună cu Hristos era şi cu ucenicii Lui, iar tâlharul era între tâlhari şi între ucigaşii de oameni. Iar, după ce a venit ziua de vineri, Iuda s-a dus întru întunericul cel din afară, iar tâlharul, împreună cu Hristos, în Rai s-a sălăşluit. Pentru aceea nu se cade să osândim pe omul care greşeşte, de vreme ce Domnul îl va judeca.

Dragostea învinge moartea – sufletele care se iubesc vor fi veșnic împreună

Dumnezeu a dăruit celor ce sunt mântuiţi să rămână împreună până la ziua învierii şi să se bucure, aşteptând să li se facă pentru totdeauna dreptatea dumnezeiască.

Esenţa vieţuirii creştine

Strădania noastră sinceră şi statornică prin chemarea deasă a numelui Domnului ne este de mare folos; prin această rugăciune – slăbănoagă aşa cum este ea – dobândim simţul prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră. 

Calea către smerenie – împlinirea poruncilor lui Dumnezeu

Nimeni nu poate să spună prin cuvânt cum se naşte în suflet această smerenie, dacă nu o află omul prin încercare, prin faptă. Ea trebuie trăită. Să te smereşti cu adevărat, la momentul potrivit şi, astfel, capeţi această virtute. Numai din auzite sau din pagini de literatură bisericească nu poţi dobândi smerenia.

Pagini