părinte duhovnicesc

Sfântul Cuvios Alipie Stâlpnicul – drumul spre sfințenie

Mama lui îl vedea ca pe un mielușel cu făclii aprinse în cornițe, semn al virtuților pe care urma să le aibă. Timp de 53 de ani s-a nevoit pe un stâlp, răbdând nu doar intemperiile, ci și luptele de la diavol.

Protosinghelul Vichentie Mălău, povăţuit în Sfântul Munte pe calea mântuirii

„Să te rogi neîncetat cu lacrimi, rostind rugăciunea lui Iisus; să mănânci o dată în fiecare zi, să priveghezi mereu şi să faci ziua şi noaptea închinăciuni şi metanii. Tot ce faci să fie cu poruncă şi binecuvântare; Sfânta Liturghie şi cele şapte laude să nu-ţi rămână niciodată, iar de păcatele trupeşti, de zavistie şi de iubirea de argint să fugi până la moarte.”

Protosinghelul Vichentie Mălău intra cel dintâi în biserică şi ieşea cel mai de pe urmă

„De ce suni clopotul aşa de dimineaţă, preacuvioase?”, îl întrebau unii. „Ca să se scoale părinţii şi fraţii la rugăciune din timp, să-şi facă pravila şi canonul călugăresc.” După ce suna clopotul, bătea în uşa ucenicului, zicând: „Scoală, frate Gheorghe, la rugăciune! Hai, dragul tatei, să lăudăm pe Domnul. Iată, păsările cântă afară şi ne fac de râs!”.

Protosinghelul Vichentie Mălău, neobosit în cinstirea Sfinţilor Părinţi

După Utrenie, părintele Vichentie se oprea în mijlocul bisericii şi întreba: „Ce sfânt avem astăzi? Aţi citit viaţa sfântului de astăzi? Uite, aşa posteau şi se rugau sfinţii de demult, uite, aşa răbdau mucenicii! Iar noi, părinţilor, mâncăm şi dormim!”

Protosinghelul Vichentie Mălău – stareţul nevoitor, mereu senin și milostiv

De vedea vreun părinte sau frate trist şi abătut, îndată îl întreba cu blândeţe: „De ce eşti supărat, mata, frate? Ai nevoie de ceva?”. Apoi lăsa slujba, chema pe frate la chilia lui şi îi dădea un cuvânt de mângâiere, o carte bună, bani pentru haine, ceva de mâncare sau din darurile aduse de la biserică, apoi îl libera cu pace. Însă vin nu dădea nimănui la chilie, ca să nu-l ducă în ispită.

Viața Monahului Moise Aghioritul

A trăit 62 de ani, dintre care nu mai puțin de 35 i-a petrecut în Sfântul Munte Athos. În ultimii 25 de ani ai vieții sale a fost stareţ al Chiliei Sfântului Ioan Hrisostom – chilie care ține de Schitul Sfântului Pantelimon al Mănăstirii Cutlumuş.

Protosinghelul Vichentie Mălău dădea totul la săraci, chiar şi cămaşa de pe el

Cum bătea cineva în uşă, îndată deschidea şi zicea: „Vai, a bătut Hristos la uşa chiliei mele şi nu am ce să-i dau milostenie!”. Şi îndată lua ce găsea în cale şi împărţea. La urmă, adăuga: „Vino să mănânci la trapeză. Nu cumva să pleci flămând!”. Şi îl servea cu mâinile sale. Apoi îl petrecea până la ieşire.

O alegere din iubire i-a transformat viața Sfintei Ecaterina

„Eu ştiu un tânăr minunat, care fără asemănare te întrece pe tine în toate darurile pe care ai zis că le ai; pentru că frumuseţea Lui întrece strălucirea soarelui, iar înţelepciunea Lui îndreptează toate făpturile, şi pe cele simţite, şi pe cele gândite. Apoi, vistieria bogăţiei Lui se împarte în toată lumea şi niciodată nu se împuţinează, ci cu cât este împărţită, tot mai mult se înmulţeşte; iar neamul Lui cel bun este negrăit, neajuns şi neştiut”. La auzul acestor cuvinte, tânăra Ecaterina s-a tulburat cu inima şi „s-a schimbat la faţă”.

Viața Părintelui Gheorghe Calciu

Părintele Gheorghe Calciu rămâne, prin toată viața sa, un reper de bucurie, de bunătate, de jertfă, de credință, de pătimire, care a împărțit lumină semenilor săi în timpuri întunecate.

„Dacă uitai să-ţi spui un păcat, ţi-l amintea Părintele, în timp ce corecta cărţi”

Părintele Ioanichie Bălan a fost toată viața sa un neobosit slujitor al cuvântului ce zidește suflete. A cercetat, a întrebat, a scris și a înscris în inimile calde sâmburele Adevărului și al dragostei. 

Pagini