Părintele Porfirie

Să iubim mult Biserica

În Sfântul Munte, duhul pe care l-am învățat a fost cel ortodox, adânc, sfânt, tăcut, fără dezbinări, fără certuri și judecăți. Să nu-i credem pe cei ce judecă cele sfinte.

Când Îl iubim pe Hristos, trăim viața lui Hristos

Îndată ce ajungem la măsura de a simți bucuria, iubirea, slujirea lui Dumnezeu fără de nicio teamă, atunci putem spune: Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine (Galateni 2, 20). Nimeni nu ne împiedică să pătrundem această taină.

Sufletul și trupul se vindecă dacă-L iubești pe Hristos

Atunci când nu trăieşti cu Hristos, trăieşti în melancolie, în necaz, în frământare, în strâmtorare; nu trăieşti corect. Atunci apar multe anomalii şi în organism. Este influenţat trupul, glandele endocrine, ficatul, fierea, pancreasul, stomacul.

Când vine Hristos în inimă, viața se schimbă

Acolo unde există iubirea lui Hristos, singurătatea se risipește. Ești liniștit, bucuros, plin. Nici melancolie, nici boală, nici apăsare, nici frământare, nici tristețe, nici iad.

Să avem bucuria lui Hristos care ține veșnic

Postiţi cât puteţi, faceţi câte metanii puteţi, desfătaţi-vă de câte privegheri puteţi, numai să fiţi bucuroşi. Este bucuria Domnului nostru, care aduce liniştea cea neclătinată, bucuria cea liniştită şi liniştea cea fericită. Este bucuria cea plină de tot harul, care covârşeşte orice bucurie. 

Să ne străduim să intrăm cu ușurință în atmosfera rugăciunii

În rugăciune pătrundem fără să ne dăm seama. Este de trebuință să ne aflăm și într-o atmosferă potrivită. Întoarcerea către Hristos, împreună-vorbirea, învățătura, cântarea, căndeluța, tămâia – toate alcătuiesc atmosfera potrivită, astfel încât toate să se facă simplu, întru simplitatea inimii. 

Numai Hristos ne poate scoate din lațul singurătății

Să nu-L constrângem cu rugăciunile noastre pe Dumnezeu. Să nu cerem de la Dumnezeu să ne scape de ceva, de boală sau altele, sau să ne rezolve problemele noastre, ci să cerem de la El putere și întărire, ca să le răbdăm pe toate. 

Să cerem de la Dumnezeu să se facă voia Lui în viaţa noastră

Rugăciunile noastre nu sunt ascultate pentru că nu suntem vrednici. Trebuie să devii vrednic pentru a te ruga. Nu suntem vrednici, fiindcă nu-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi înşine. 

Sufletul comunică cu Dumnezeu când are smerenie şi iubire

Hristos va veni singur şi se va sălăşlui în sufletul nostru; este de-ajuns să găsească anumite lucruşoare care să-L mulţumească: bunăvoinţă, smerenie şi iubire. Fără astea nu putem spune „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”.

Nu vorbesc nimănui despre Hristos fără să mi se ceară

Vreau ca ei să-și deschidă singuri sufletul și să-mi ceară ei înșiși să le vorbesc!

Pagini