Pateric

Un cuvânt poate schimba o viață

Înțelepciunea este rodul harului. Harul împodobește oamenii curați și sfinți și „întrupează” cuvintele lor. Este clar, deci, că înălțimea cuvântului este pe măsura însetării celui care îl cere, iar monahii știu cum să „frângă” și cele mai împietrite inimi și să le întoarcă spre Dumnezeu, chiar dacă folosesc un reproș discret.

Milostenia, un test al dragostei

Nu trebuie să respingi și să judeci niciun sărac, pentru că nu știi care dintre ei este trimis de Hristos să-ți încerce dragostea față de aproapele.

Cuvintele profetice ale unui cărturar de mare anvergură

Întrucât în această lună a fost sărbătorit Sfântul Paisie de la Neamț și întrucât ne îndreptăm spre finalul acestui an în care se împlinesc 30 de ani de la înființarea Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR) din București, m-am gândit să readuc în actualitate un articol profetic scris de un asiduu cercetător al moștenirii paisiene și, în același timp, un susținător puternic al ASCOR-ului din primul deceniu de după căderea regimului comunist.

Dragostea de aproapele este mai mare decât orice

De vom vedea pe frați că dormitează în biserică, oare să-i împingem, ca să fie treji la priveghere?

De veghe lângă candela sufletească a celui iubit

Graba de a certa, de a da imediat un sfat și a vedea de îndată roadele duhovniceșşti ale celui povățuit pot avea uneori urmări zdrobitoare.

Averea Protosinghelului Antim Găină: un cojoc și trei cărți de rugăciuni

Nu intra în chilie când era tulburat sau când avea cineva supărare asupra lui. Căci sufletul său nu avea odihnă şi nu se putea ruga. Ci, mai întâi înconjura chilia de câteva ori, apoi îşi cerea iertare de la cel pe care îl supărase. Iar după ce intra în chilie, se pedepsea pe sine cu post şi rugăciune trei zile, până îşi liniştea conştiinţa.

Se cuvine să îi respectăm pe povățuitorii noștri

Nici pentru dragoste a dezlega frica, nici pentru frică a înnegri dra­gostea.

„Podul celor o sută de mii de mucenici ai Tbilisului” sau „Podul mucenicilor”

Se spune că un bătrân cărunt, atunci când se apropia de icoane şi era îndemnat de perşi să le scuipe, a căzut în genunchi şi a spus: „Dar cum e cu putinţă să scuip sfintele icoane ale Domnului meu şi ale Preacuratei Maicii Sale? Dumnezeul meu, iartă-mă! Maica Domnului meu, îndură-te de mine!”.

Depășirea prin credință și dăruirea prin iubire

Să nu uităm niciodată de om, mai ales de omul de lângă noi, pentru că acesta este pus anume ca prin el să ne înmulţim iubirea. Sfântul Antonie cel Mare are cuvântul acesta, că „de la aproapele vin şi viaţa, şi moartea. Că dacă folosim pe aproapele, pe fratele, pe Dumnezeu dobândim, şi dacă greşim fratelui, lui Hristos greşim”. 

Înfrânarea de la vorbire – paza bună trece primejdia rea

Dacă nu poți să taci, mai bine este să vorbești din cuvintele bătrânilor și nu din Scriptură, căci nu mică primejdie este.

Pagini