România

Grigorie Vieru, poetul visului încă neîmplinit

Pe 18 ianuarie 2009, în urma unui stupid accident, inima marelui român Grigorie Vieru a încetat să mai bată. Nu-mi propun aici să încropesc o biografie a literatorului. Există multe scrieri în acest sens. Doresc doar a evidenția că poetul Grigorie Vieru, deși a trăit în România înstrăinată, prin lupta sa pentru unitatea neamului aparţine tuturor românilor.

Cultura română și Eminescu

Nu se putea alege o zi mai potrivită pentru omagierea culturii noastre decât cea în care îl sărbătorim pe Eminescu, omul deplin al ei. Poetul şi-a dobândit acest nume prin incontestabila-i trudă pe tărâm cărturăresc și patriotic, fără vreo influență sau sentință arbitrară venită de undeva, fără ca vreun for academic, politic sau juridic să i-l fi atribuit.

Rugăciunea lui Mihai Eminescu

Sfântul Sinod al Bisericii noastre dreptmăritoare a declarat 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”. În acest context, cu prilejul comemorării poetului național Mihai Eminescu, la împlinirea a 172 de ani de la naștere, dorim să evidențiem câteva aspecte din lirica eminesciană, menite să devoaleze atitudinea poetului față de rugăciune, numită de Sfinții Părinți „după însuşirea ei, însoţirea şi unirea omului şi a lui Dumnezeu, iar după lucrare, susţinătoarea lumii”.

O Conferință prinsă în coperta memoriei

La sfârșitul anului trecut, pe când finalizam cu Sorana Maier Bițu volumul legat de președinții ASTREI – Asociațiunea ASTRA, recuperarea unei Memorii culturale. II. Președinții, Eikon, 2021, 117 pg. – am redescoperit numele celor doi frați Lepădatu. Gemenii devenirii noastre naționale: Alexandru (Martirul, căci moare la 30 august 1950 la Sighet) și Ion (stins la 24 martie 1951). Printre sursele de inspirație și recuperare a memoriei lor ni s-a dăruit volumul Dr. Andreas Wild, Frații Lepădatu - artizani ai României moderne în generația Marii Uniri (Ed. Fundația Lepădatu, f.a, ed. a II-a, 64 pg.).

De ce unii creștini așază semnul Crucii pe acoperișul casei?

Pentru creștini, Crucea este semnul biruinței asupra răului și apărătoare de tot răul. „Armă împotriva diavolului crucea Ta ne-ai dat-o nouă...”, cântăm într-un tropar de la Sfântul Maslu.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză, un stâlp al monahismului din România

Părintele Onufrie era un om de rugăciune, de tăcere şi de smerenie, un părinte cu viaţă sfântă, care ne-a zidit duhovniceşte pe toţi. Zicea un ucenic: „Părintele Cleopa a propovăduit pentru Dumnezeu, iar Părintele Onufrie a tăcut pentru Dumnezeu”. Iată două căi care duc la mântuire!

Pastorația românilor de pretutindeni: Misiunea Bisericii-Mamă pentru poporul român

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul Simpozionului Internațional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică (8-11 decembrie 2021, Palatul Patriarhiei din București).

Limba vie, strămoșească

Vorbim, iubim și credem românește, Cum doar românul știe să vorbească.

Regele Ferdinand și Regina Maria despre Marea Unire

„Strălucitoare este ziua zilelor, când după atâta suferinţă şi aşa de multe jertfe, suntem pentru totdeauna cu toţii laolaltă, înfăptuind astfel visul de veacuri, visul de aur al românilor”.

Marea Unire în amintirea contemporanilor și a presei vremii

„Măreaţă zi, înălţătoare zi de 1 decembrie, ai sosit în sfârșit ca să pui capăt robiei şi să începi ziua istoriei românilor liberi.”

Pagini