România

Sfântul Ioan Episcopul Cel Minunat – sihastrul ca un înger în trup, din Munţii Sihlei

Spun bătrânii locului că avea un bordei tăinuit în pământ, în pădurea deasă dintre Schitul Sihla şi Râpa lui Coroi, în adâncul muntelui, unde s-au nevoit de-a lungul secolelor nenumăraţi sihaştri sfinţi, printre care cea mai vestită era Sfânta Teodora de la Sihla. Mai spun bătrânii de aici că un pădurar din satul Văratec (Neamţ) ştia locul şi taina acestui sfânt şi că îi ducea cele de nevoie din când în când.

Noi îndrumări bisericești care se aplică din data de 1 septembrie 2020

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis miercuri un document cu actualizarea punctului nr. 14 din Îndrumările adresate recent parohiilor şi mănăstirilor din Patriarhia Română, în contextul epidemiei de Covid-19.

Hai, frunză galbenă...

Toamna, zic unii, se numără bobocii. Vă propun toamna aceasta să numărăm cadrele didactice. Angajații celui mai mare spital ATI din România: școala românească! Din care se nasc și medicii și profesorii, și jandarmii și polițiștii, și avocații și muncitorii necalificați și profesioniștii. Din care se nasc cetățenii liberi ai unei țări care își caută încă libertatea.

Sfântul Mucenic Romulus din Cibalae – un preot străromân în sudul Dunării

Sfântul Romulus s-a născut și a crescut într-o familie străromână din orașul Sirmium, actualul oraș sârbesc Sremska Mitrovica, situat în provincia autonomă Voivodina. Până astăzi, orașul și împrejurimile sunt locuite de câteva mii de vlahi, așa cum îi numesc sârbii, în realitate români sud-dunăreni. Continuitatea acestei suflări românești este legată tocmai de preotul Romulus, care a suferit moarte martirică la începutul secolului al IV-lea, în timpul împăratului Diocleţian.

Ortodocșii români, majoritari în Occident. România se află pe locul 3 în lume ca populație ortodoxă

România se află pe locul trei în lume din punct de vedere al numărului de credincioși ortodocși canonici, conform unei analize realizate de Matthew Namee de la Societatea pentru istoria creștin-ortodoxă din cele două Americi. O altă concluzie a acestuia este că cei mai mulți ortodocși din Europa Occidentală sunt români.

Trecutul? Doar când avem nevoie...

Ne cităm înaintașii spre a ne ascunde, cumva, în umbra lor, slăbiciuni, neputințe și grave carențe comportamentale ori de altă natură. Altfel spus, construim un edificiu măreț în preajma casei părintești, crezând că vecinătatea străvechilor temelii ne permite să zidim fără a avea vreo fundație. Iar atunci când pereții dau să se prăbușească, arătăm cu degetul către ceea ce a fost, cândva, construit fără cusur, dând vina pe „greaua moștenire”.

România – un rai de sfinți

Cimitirele noastre sunt pline de sfinții lui Dumnezeu, neștiuți de nimeni. Gropile comune de pe lângă marile lagăre și închisori comuniste sunt pline de sfinți mărturisitori. Pădurile noastre ascund cruci pusnicești încă necunoscute. Mănăstirile noastre, casele noastre sunt înconjurate de sfințenie! Duminica a doua după Pogorârea Duhului Sfânt este a lor, a sfinților români. O duminică în care graiul românesc răsună în Împărăția lui Dumnezeu!

Lăsând mrejele, au mers după El... (Matei 4, 20)

Mereu Neamul românesc a avut vremuri de cerneri și discerneri. Azi suntem în Duminica lor, a celor care l-au ales pe Hristos. Rodul lucrării Duhului Sfânt printre noi. Grijă, rogu-vă, când călcați prin câmpiile ori văile țării, pe firul apelor ori prin înaltul munților... Sub picioarele noastre trufașe stau gleznele de duh ale celor ce ne sunt Țara. Și Biserica. Nădejdea Împărăției Cerurilor.

Pr. Visarion Alexa: „Cel mai important lucru pe lumea aceasta este să ajungem să iubim un om aşa cum este el”

Sunt oameni care, cu ușurință şi iubire, se pot uita în ochii unui om şi pot spune: „Văd toate neputințele tale, cunosc toate faptele tale, însă te iert şi te iubesc din toată puterea, aşa cum eşti, pentru că asta a făcut şi Dumnezeu!”.

Chemarea Părintelui Justin Pârvu la însănătoșire fizică și spirituală a Neamului românesc

Cu discernământul său spiritual, Părintele Justin nu a vorbit despre suferință doar ca experiență personală în viața omului, ci despre suferința generală, despre durerile Neamului, despre cauzele, dar și căile de izbăvire din ele. Poporul român, considera Părintele Justin, este un popor al suferinței. Jertfa este înscrisă, parcă, în însăși ființa neamului românesc.

Pagini