Să nu vorbeşti mult. Să nu accepţi controversele, cearta, vorbăria şi tot ceea ce iese dintr-o limbă fără atenţie. Alungă gândurile rele şi nălucirile murdare din minte de îndată ce apar. Căci atunci când lâncezesc în minte şi în inimă, ele creează o stare gravă. În timp ce atunci când suntem atenţi la prima apariţie a nălucirii întinate şi la gândurile întinate ce o însoţesc, rămânem în pace şi ne bucurăm de gratificarea morală a curăţiei. Prin urmare, copiii mei, să fim atenţi la noi înşine de fiecare dată când apar felurite gânduri rele.

Oricare ar fi acestea, atunci când află mintea neatentă, ele intră şi creează  – conform patimii -  starea nesănătoasă mai înainte menţionată. Prin urmare, întrucât monahul e luptat mai ales de gânduri, lucrul care-l salvează este trezvia! Trezvia (nepsis) vine de la verbul „nefo”, adică a fi atent, vigilent, treaz şi spre binele nostru, casa sufletului nostru va fi bine păzită şi ne vom mântui sufletele pentru care luptăm întreaga noastră viaţă.

Când omul e tânăr, nu se poate să nu fie luptat de gânduri şi năluciri întinate. Acesta trebuie să le alunge imediat şi să spună rugăciunea lui Iisus, iar acestea vor pleca. Dar, din nou vor reveni, din nou omul va trebui să le alunge cu rugăciunea şi trezvia, adică prin atenţie şi trezvia minţii.

(Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos – Culese din scrisorile şi omiliile Avvei Efrem, Editura Bunavestire, 2001, pp. 260-261)