Duhul umple omul și viața lui, pe când gândul, intenția, sentimentul, ideea, cuvântul și fapta sunt purtătoare ale acelui duh cu care ești încărcat în cele mai dinăuntru ale tale. Duhul se arată rar în lumina sa. Mai mult se deduce din lucrările sale, deci, din tot ce se întâmplă cu oamenii. Totuși, așa-zisa spiritualitate ori atmosferă în care trăiește omul este opera duhului și numai indirect a lucrărilor. Ea e subtilă, insensibilă, misterioasă, este oricum vreți să-i ziceți, dar este adevărul adevărat despre om și despre lumea lui, așa cum l-am experimentat personal într-o amarnică viață de om.

(Ioan Ianolide, Deținutul profet, Editura Bonifaciu, p. 140)