Cel care crede că ştie tot nu are dragoste
Definiţia cunoştinţei: a te uita pe tine când te gândeşti la Dumnezeu.
Cunoştinţa lucrurilor foloseşte omului în vreme de ispitã şi de trândăvie. Dar în vreme de rugăciune, îl păgubeşte. (Sfântul Marcu Ascetul)
Pe cel ce se mândreşte cu cunoştinţă, judecata cea dreaptă îl va părăsi. (Sfântul Maxim Mãrturisitorul)
Definiţia cunoştinţei: a te uita pe tine când te gândeşti la Dumnezeu. (Sfântul Diadoh al Foticeii)
Calea spre cunoştinţă este smerenia. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Necunoaşterea este o orbire de bunăvoinţă a sufletului. (Sfântul Antonie cel Mare)
O bună neştiinţă este mai bună decât o rea ştiinţă. (Sfântul Ioan Hrisostom)
Cel care crede că ştie tot nu are dragoste. (Sfântul Maxim Mãrturisitorul)
Încă nu e slugă credincioasă cel ce se reazemă pe simplă cunoştinţă, ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, care a poruncit. (Sfântul Marcu Ascetul)
(Viaţa în duh filocalic, Editată de Mănăstirea Pissiota, Bucureşti, 1999)
Pleacă-ți capul spre pământ!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro