Mi-a spus un preot (Vasile Glodeanu îl chema, a fost şi el în închisoare, ca deţinut politic): „Cum m-am rugat în închisoare, nu m-am rugat niciodată”. Apoi, credinţa din închisoare, dacă a fost o realitate de felul acesta, trebuie adusă şi în afara zidurilor închisorii. Deci, să ne întrebăm cu toţii, ce am făcut ca ţara aceasta să fie ţara visurilor noastre? Ce am făcut ca ţara noastră să fie „Ţară de tămâie şi cer”?

(Părintele Teofil Părăian, Veniţi de luaţi bucurie, Editura Teora, Bucureşti, 2007, p. 50)