Diavolul, însă, șarpele cel vechi (Apocalipsa 20, 2) care aruncă puhoiul, cu vremea s-a mai iscusit în rele: a scornit și el corăbii și dă târcoale pe marea potopului, să-i culeagă el pe cei ce întind mâna din puhoaie. Mai mult, a izbutit să să tragă din ușa Corăbiei lui Dumnezeu slujitori ai luminii, agățându-i cu undița mândriei și punându-i în ușile corăbiilor sale, ca amăgirea izbăvirii să fie deplină. Minciuna e ușor de prins: corăbiile satanei n-au Crucea pe catarg, iar inăuntru nu sunt cele 7 Sfinte Taine.

Prin urmare știm sigur, desăvârșit sigur, că mântuirea este în Biserica adevărată, cea întemeiată de Iisus Hristos-Dumnezeu și cârmuită de El de la început, nu de la o vreme oarecare încoace. În afară de Biserica lui Hristos, Cel cu Cruce, ”Una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică” altă cale de mântuire nu știm.

(Părintele Arsenie Boca, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca – Rostul încercărilor, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2008, pp. 60-61)