Cum ne putem bucura în lupta cu patimile?

Important e să-i zicem patimii patimă şi să-i declarăm război.

- Maică Siluana, cum ne putem bucura în lupta cu patimile?
- Da, minunată întrebare. Ne bucurăm aşa: dacă biruim, ne bucurăm că am biruit şi mulţumim lui Dumnezeu, iar dacă suntem biruiţi, ne bucurăm că ne-am smerit şi mulţumim lui Dumnezeu. Important e să-i zicem patimii patimă şi să-i declarăm război şi să ne aducem aminte că i-am declarat război încă de când l-am scuipat pe diavolul la Botez. Şi, să ştim ce-i patima! Pentru că de multe ori încurcăm lucrurile din cauza confuziei dintre cele trei puteri ale sufletului nostru şi, de multe ori, considerăm patima o putere firească. Dar, nu e adevărat. Patima este o boală a puterilor fireşti şi o încălcare a ierarhiei fireşti a puterilor sufletului nostru. Astfel, atunci când o putere sufletească superioară ierarhic se înrobeşte unei puteri inferioare, căutând împlinire pe calea aceleia, avem o patimă. De exemplu, când iubesc un băiat „la nebunie”, asta nu-i patimă, ci „iubire la nebunie”, adică o efervescenţă sentimental-emoţională lipsită de controlul raţiunii. Şi e o stare sufletească din care putem uşor să cădem în păcate. Dar să iubeşti un băiat ca pe Hristos, să-l iubeşti în mod absolut şi să aştepţi de la el să-ţi ofere ce-ţi oferă Dumnezeu, asta e patimă.
 

De la același autor

Ultimele din categorie