Lacrimile deschid uşa mântuirii

Odată cu lacrimile, trebuie să căutăm şi o scăpare, o mântuire, un Mântuitor. Un al doilea început al mântuirii tale sufleteşti este în clipa în care afli că singur nu te poţi izbăvi; că îţi trebuie un ajutor din afară.

Taina mântuirii noastre sufleteşti nu se sfârşeşte numai cu lacrimile căinţei. Lacrimile uşurează, dar încă nu mântuie. Odată cu lacrimile, trebuie să căutăm şi o scăpare, o mântuire, un Mântuitor.

Un al doilea început al mântuirii tale sufleteşti este în clipa în care afli că singur nu te poţi izbăvi; că îţi trebuie un ajutor din afară. Când ai ajuns în starea aceasta, se iveşte în zare Crucea şi vestea cerească, cea mai minunată veste care s-a auzit pe acest pământ: „Sângele Lui ne curăţeşte de orice păcat” (I Ioan 1, 7).

Cu aceasta se deschide o altă uşă, se deschide uşa cea din urmă care duce la taina cea mare a mântuirii noastre sufleteşti: la Crucea şi Jertfa Mântuitorului.

(Preotul Iosif Trifa, Oglinda inimii omului, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2009, p. 41)

De la același autor

Ultimele din categorie