Printre darurile lui Dumnezeu așezate ca o cunună peste ființa omenească se află și marele Dar al Credinței! A avea credință este starea sau ipostaza cea mai importantă din viața omului pe cărările acestei frumoase vieți, darul cel mai mare, care a uimit în toate timpurile mințile celor care cugetau, cugetă și vor cugeta la Cel ce a creat, prin atotputernicia Sa, din nimic, după cum spun Scripturile, viața, făpturile, capodopera frumuseții lumii văzute.

Starea de Credință nu este o modă. Nu vom putea croi haine din stofa credinței o dată cu schimbarea modei. Omul, ființă bipolară de la începutul lumii, zidită adică din trup și suflet, rămâne pentru totdeauna așa cum l-a creat Dumnezeu, iar noi nu vom putea adăuga nimic.

(IPS Calinic Argatu,Veșnicia de zi cu zi, Editura Curtea Veche, București, 2006, p. 27)