Oamenii au dat smereniei felurite nume rele, menite a o batjocori și a o face respingătoare printre oameni. Este numită resemnare, lipsă de caracter sau apatie. Toate aceste nume arată necunoașterea de care dau dovadă cei ce disprețuiesc smerenia.

De fapt, în smerenie se ascunde o măreție deosebită. Sfântul Isaac Sirul o numește „veșmânt al lui Dumnezeu”. Căci Cuvântul, Care S-a întrupat, într-însa S-a înveșmântat și printr-însa asemenea nouă S-a făcut (luând firea noastră omenească).

(Arhimandritul Serafim Alexiev, Viața duhovnicească a creștinului ortodox, traducere din limba bulgară de Valentin-Petre Lică, Editura Predania, București, 2010, p. 204)