Moartea dreptului

Drepții și nevoitorii se bucură în ceasul morții, având înaintea ochilor nevoința lor, privegherile, postirile, rugăciunile, lacrimile.

Din descoperirea îngerească a Sfântului Macarie Alexandrinul vedem că moartea dreptului este cu totul diferită decât moartea păcătosușul. Sufletul dreptului după ce s-a despărțit de trup este primit de îngeri, care-l păzesc și-l duc în locurile pline de lumină și de fericire. Și e un lucru firesc acesta, căci sufletele drepților se găsesc împreună cu îngerii chiar fiind ei pe pământ.

Iată ce scrie Sfântul Efrem Sirul despre moartea dreptului: „Drepții și nevoitorii se bucură în ceasul morții, având înaintea ochilor nevoința lor, privegherile, postirile, rugăciunile, lacrimile; sufletele lor simt o mare bucurie când sunt chemate să iasă din trup și să intre în veșnica odihnă”. „Întoarce-te suflete al meu la odihna ta, că Domnul bine a făcut ție. Că a scos sufletul meu din moarte, ochii mei din lacrimi și picioarele mele din alunecare. Bine voi plăcea înaintea Domnului, în latura celor vii” (Psalmul 114, 7).

(Părintele Mitrofan, Viața repausaților noștri și viața noastră după moarte, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2010, p. 24)

De la același autor

Ultimele din categorie