Moștenirea atavică anulată

„Păcatele tinereților și ale neștiinței noastre, ale bătrâneților noastre și ale neputințelor noastre și păcatele părinților noștri, Doamne, nu le pomeni”. Iar la Vechiul Testament scrie: „Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții”.

În ce măsură păcatele părinților influențează evoluția spirituală și mântuirea copiilor?

Mântuirea nu, dar evoluția spirituală da, dar nu fără remediu. În psihologie asta se numește atavism. Noi ne rugăm cam așa: „Păcatele tinereților și ale neștiinței noastre, ale bătrâneților noastre și ale neputințelor noastre și păcatele părinților noștri, Doamne, nu le pomeni”. Iar la Vechiul Testament scrie: „Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții”. Așadar există și această moștenire atavică. Dar aceasta se anulează, pe de o parte prin Sfântul Botez, și apoi se anulează prin spovedanie, prin liturghie, prin împărtășire, prin voința noastră. Deci nu există o predestinare a noastră, datorită păcatelor părinților, dacă noi luăm aminte și luăm măsuri cu noi înșine.

(Pr. Nicolae Tănase, Hristos sau idolii secolului XXI? Tinerii la răscruce, Editura Agaton, p. 52)

De la același autor

Ultimele din categorie