Părintele Porfirie: despre discernământ

Nu trebuie să fim fanatici în credinţa noastră

Altădată, când l-am întrebat cum şi când s-a dus la Muntele Athos, mi-a răspuns:
„M-am dus pe când aveam doisprezece ani, urmând exemplul Sfântului Ioan Kalivitul. La vârsta de douăzeci de ani am fost hirotonit preot, iar la douăzeci şi unu am fost făcut duhovnic.
La început fiind lipsit de trebuincioasa experienţă, le dădeam canoane grele tuturor monahilor şi mirenilor care veneau să mi se spovedească. De aceea, mulţi dintre ei reveneau după o vreme şi îmi spuneau că nu mai pot îndeplini canonul pe care li-l dădusem. Abia acum înţeleg ce canoane grele le dădeam la început, lucru care se datora, de bună seamă, nepriceperii mele. Să ştii că eram şi plin de râvnă. Din această pricină, odată când m-am dus acasă şi l-am găsit pe tatăl meu citind o evanghelie tâlcuită, i-am rupt-o. Ce mult greşeam! Acum ştiu că nu trebuie să fim fanatici în credinţa noastră".

(ANASTASIOS SOTIRIOS TZAVARASAmintiri despre Bătrânul Porfirie, Editura Bunavestire, Bacău, 1999)

De la același autor

Ultimele din categorie